• Iremcon Webbanner
Redactia

Redactia

Fotosinteza artificială, cu beneficii majore pentru mediul înconjurător, a fost realizată cu succes de un sistem care a fost inventat de cercetătorii de la Lawrence Berkeley National Laboratory şi de la Universitatea California din Berkeley, din Statele Unite ale Americii, informează huffingtonpost.com.

Fotosinteza artificială reprezintă un concept revoluţionar, cu beneficii majore atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru producţia de energie regenerabilă. Oamenii de ştiinţă americani au creat un sistem care poate să capteze emisiile de dioxid de carbon înainte ca acestea să fie eliberate în atmosferă şi le transformă în carburanţi, produse farmaceutice, mase plastice şi alte produse ce pot fi valorificate.
Dioxidul de carbon este principalul gaz cu efect de seră produs prin arderea combustibililor fosili şi reprezintă un element major care a contribuit la creşterea temperaturii globale de pe Terra.
Oamenii de ştiinţă încearcă de mai multe decenii să găsească o metodă practică de reproducere a fotosintezei.
Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi folosesc energia primită de la Soare pentru a transforma apa şi dioxidul de carbon în oxigen şi carboxidraţi. Acest proces s-a dovedit a fi însă o foarte dificilă provocare tehnologică pentru oamenii de ştiinţă.

Un dispozitiv din cea de-a doua generaţie

Savanţii din California au reuşit însă acest lucru cu ajutorul nanotehnologiei. Punctul central al sistemului creat de ei constă într-o reţea de sârme din silicon şi oxid de titan care sunt acoperite cu bacterii din specia Sporomusa ovata. Acele "nano-sârme" captează energia solară şi o transmit bacteriilor, care convertesc dioxidul de carbon din aer în acetat (un element-cheie din mai multe molecule organice complexe prezente în structura carburanţilor, maselor plastice biodegradabile şi produselor farmaceutice).
"În prezent lucrăm la un dispozitiv din cea de-a doua generaţie, care prezintă o rată de eficienţă a conversiei din energie solară în energie chimică de 3%. După ce vom obţine o eficienţă a conversiei de 10% printr-o metodă ce nu va fi costisitoare, tehnologia noastră va deveni viabilă din punct de vedere comercial", au spus autorii acestei invenţii.
Studiul cercetătorilor americani a fost publicat în revista ştiinţifică Nano Letters.

 

Schimbările climatice au consecințe economice îngrijorătoare, cuantificate deja în unele țări, precum Australia și China, potrivit unor studii despre care relatează agenția EFE.

Economia australiană pierde anual aproximativ 6,2 miliarde de dolari (5,563 miliarde de euro) prin scăderea productivității și prin absențele de la locul de muncă generate de valurile de căldură, relevă un studiu publicat marți, pe baza unor analize efectuate în întreaga țară în intervalul martie-octombrie 2014. Costul mediu anual pe persoană este de 655 de dolari (588 de euro), apreciază autorii studiului realizat sub conducerea lui Kerstin Zander de la Universitatea Charles Darwin din Melbourne.
Aceste cifre reprezintă un minim al pierderilor economice provocate de schimbările climatice, întrucât studiul apărut în revista "Nature Climate Change" nu a avut în vedere și persoanele care realizează activități neremunerate și nici efectele pe care le are căldura asupra cetățenilor în timpul lor liber.
Una dintre constatările cele mai surprinzătoare ale acestei cercetări, efectuate în colaborare cu alte universități din lume, este aceea că temperatura ridicată afectează productivitatea muncii indiferent dacă aceasta este prestată în aer liber sau într-un birou, a subliniat unul dintre coautorii studiului, Stephen Garnett.

Taifunuril, inundații, ploi torențiale, secete, valurilor de căldură sau de frig

Pe de altă parte, schimbările climatice pun în pericol importante proiecte din China, a susținut directorul serviciului de meteorologie din această țară asiatică, Zheng Guoguang, pe baza concluziilor unui studiu oficial publicat recent.
Temperatura medie la nivelului solului a crescut cu 1,38 de grade Celsius în ultimii 60 de ani în China, adică aproximativ 0,23 de grade Celsius în fiecare deceniu, aproape de două ori mai mult prin comparație cu "nivelul global", a explicat expertul, citat de agenția Xinhua.
În opinia lui, creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme — de genul taifunurilor, inundațiilor, ploilor torențiale, secetelor și valurilor de căldură sau de frig — are "legătură directă" cu schimbările climatice. Iar această situație are consecințe tot mai vizibile asupra securității și stabilității unor proiecte de importanță majoră, ca de exemplu, linia ferată dintre Tibet și provincia occidentală Qinghai, barajul celor Trei defileuri și uriașa conductă — cea mai mare din lume — prin care Beijingul vrea să transporte apă din regiunile sudice, mai umede, către nordul secetos al țării, și din care a inaugurat deja o primă parte.
Modificările climatice afectează eficiența de operare a acestor proiecte, beneficiile economice pe care le aduc, standardele tehnice și construcția lor, a avertizat Zheng Guoguang, fără a da detalii.
Din aceste motive, el a cerut autorităților de la Beijing să trateze schimbările climatice ca pe 'o problemă de securitate națională' și să impulsioneze dezvoltarea durabilă a Chinei, în care nivelul de poluare a crescut vertiginos în contextul dezvoltării accentuate înregistrate într-o perioadă scurtă de timp.

Deșeurile de la aparatele electronice și electrocasnice se transformă într-un veritabil "tsunami mondial", cu efecte grave asupra sănătății oamenilor și a naturii, a avertizat, luni, la Geneva, directorul executiv al Programului ONU pentru mediul înconjurător (United Nations Environment Programme, UNEP), Achim Steiner, relatează EFE și AFP.

Expertul brazilian a făcut această declarație la inaugurarea unei conferințe referitoare la gestionarea produselor chimice și a reziduurilor periculoase, care reunește, timp de două săptămâni, 1.500 de delegați din 180 de țări.
"Ne aflăm în fața unei mari stupizenii economice, pentru că aruncăm la gunoi mari cantități de materii prime care s-ar putea reutiliza", a comentat Achim Steiner.
În 2014, s-au aruncat 41,8 milioane de tone de produse electronice și electrocasnice — mai ales aparatură pentru bucătărie, mașini de spălat rufe și instalații pentru baie—, cantitate echivalentă cu încărcătura a '1,15 milioane de camioane cu 18 roți'.

 

Vişinele, avocado şi seminţele de dovleac se numără printre alimentele care conţin elementele necesare pentru prevenirea maladiilor cardiace, infarctului şi cancerului, informează dailymail.co.uk.

Vişinele
Conţin un nivel ridicat de antioxidanţi şi au efect antiinflamator, ajută la îmbunătăţirea calităţii somnului şi la recuperarea după accidente sportive - dureri musculare, inflamaţii şi slăbiciune.
Avocado
Este o sursă bună de grăsimi monosaturate, care contibuie la scăderea nivelului de colesterol rău, reducând riscul de infarct şi accident cerebral. Este recomandat să se consume măcar o porţie de avocado pe zi.
Merişoare
Sunt utilizate de mult timp în maladiile tractului urinar, însă studii recente au demonstrat că au numeroase alte beneficii - îmbunătăţesc sănătatea inimii şi pe cea orală, previn anumite forme de cancer şi ajută la reducerea efectelor infecţiilor. Au un conţinut ridicat de polifenoli, cu calităţi antioxidante, antiimnflamatoare şi antimicrobiene.
Afine
Cu un conţinut ridicat de antioxidanţi, vitamine şi minerale pot contribui la menţinerea sănătăţii inimii, a ochilor, îmbunătăţesc funcţiile neuronale şi previn cancerul. Nu în ultimul rând, încetinesc procesul de îmbătrânire, fiind o alternativă ieftină la cremele antirid scumpe.
Seminţele de dovleac
Sunt o sursă bună de proteine, fibre, magneziu, mangan, fosfor, zinc - importante pentru imunitate, creşterea celulară, somn, stare de spirit, sănătatea ochilor şi a pielii.
Seminţele de chia
Popularitatea lor a crescut în ultimii ani şi acest lucru nu este o surpriză, întrucât au un nivel înalt de nutrimente şi sunt slabe caloric. Bogate în antioxidanţi, fibre solubile şi minerale, seminţele de chia sunt o sursă de acizi graşi omega 3 şi conţin mai mult calciu decât laptele.

Marți, 05 Mai 2015 13:59

Marijuana crează amintiri false

Fumatul de marijuana îi poate face pe oameni să îşi "amintească" lucruri care nu au avut loc în realitate, potrivit unui nou studiu, informează independent.co.uk.


Cercetătorii au stabilit de mai mult timp că marijuana poate provoca pierderi de memorie, dar noul studiu arată că fumatul de canabis îi poate face pe utilizatori mai predispuşi la a-şi "aminti" fapte care nu s-au petrecut în realitate.
Studiul, publicat în revista Molecular Psychiatry, a comparat un grup de 16 persoane care fumau marijuana în mod regulat cu un grup de control, ai cărui membri au fumat de mai puţin de 50 de ori în toată viaţa lor. Participanţilor la studiu li s-a cerut să memoreze o serie de cuvinte, iar, la puţin timp după aceea, li s-a cerut să recunoască cuvintele, cercetătorii adăugând şi termeni care nu fuseseră pe lista iniţială.
Utilizând o serie de analize care presupuneau scanarea creierului, savanţii au observat că fumătorii de marijuana erau mai predispuşi la a-şi aminti cuvinte capcană, similare cu cele de pe lista iniţială, dar care nu fuseseră incluse acolo. Cercetătorii au concluzionat că "fumătorii de marijuana abstinenţi prezintă o susceptibilitate crescută de a avea amintiri false, de a eşua în identificarea stimulilor falşi precum evenimente care nu au avut loc".
Din moment ce toţi cei care au fost implicaţi în studiu nu au fumat marijuana cu o lună înainte, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că efectele canabisului s-au resimţit "chiar şi atunci când fumătorii erau abstinenţi şi «curaţi», sugerând o compromitere de lungă durată a memoriei şi a mecanismelor de control cognitiv implicate în monitorizarea realităţii".
Problemele ar putea fi legate de schimbările de ordin fiziologic pe care canabisul le are asupra creierului. Atât memoria slabă, cât şi amintirile false pot fi rezultatul efectelor pe care le are mărimea hipocampusului, o regiune cheie a creierului implicată în procesarea amintirilor.
Deşi diferenţele dintre cele două grupuri implicate în studiu erau mari, iar savanţii susţin că rezultatele sunt relevante din punct de vedere statistic, ambele grupuri studiate au fost alcătuite din destul de puţin membri.

 

Încălzirea globală care s-a produs de la revoluția industrială din secolul al XIX-lea până acum este responsabilă pentru aproximativ trei sferturi din vârfurile termice constatate și pentru aproape o cincime din precipitațiile excepționale, potrivit unui studiu recent publicat în revista Nature Climate Change.

Doi oameni de știință de la Institutul de științe ale climatului și atmosferei din Zurich, Erich Fischer și Reto Knutti, au comparat, cu ajutorul simulărilor și modelelor, fenomenele extreme ale erei pre-industriale și ale epocii moderne, într-o încercare de determinare a riscului încălzirii globale provocate de oameni.
Încălzirea cu 0,85 grade Celsius atinsă deja astăzi este responsabilă pentru aproximativ 18% din episoadele de ploi "cotidiene moderat extreme' și pentru 75% din valurile de căldură observate astăzi, estimează aceștia.
Aceste fenomene moderat extreme sunt evenimente care ar trebui să aibă loc în mod normal la fiecare trei ani, iar cele "foarte extreme" odată la 30 ani, a explicat Fischer.
"Am constatat că un episod de căldură care ar fi trebuit să apară în mod normal o dată la trei ani, survine de mai mult de patru sau cinci ori în trei ani, în condițiile climatice actuale", a spus el prin e-mail pentru AFP, adăugând că a tras concluzia că trei sau patru astfel de fenomene (...) sun provocate de încălzirea globală".

O creștere de patru până la cinci grade este mult mai probabilă

Potrivit oamenilor de știință, temperatura medie la suprafața Pământului a crescut cu 0,85 grade între anii 1880 și 2012, în special din cauza gazelor cu efect de seră emise de oameni în atmosferă.
Organizația Națiunilor Unite a stabilit o creștere țintă maximă de două grade în raport cu epoca pre-industrială. Dar, potrivit experților, o creștere de patru până la cinci grade este mult mai probabilă, dacă emisiile continuă în ritmul actual, cauzând nu numai schimbări climatice globale, ci și fenomene extreme.
Fischer și Knutti au stabilit că, la o încălzire de două grade Celsius, aproximativ 40% dintre precipitațiile extreme vor putea fi puse pe seama influenței umane.

 

Depresia, o bolă care are legătură şi cu anotimpurile ori cu nutriţia, modifică structura ADN-ului uman şi ar putea declanşa îmbătrânirea prematură, afirmă un studiu realizat recent de cercetătorii de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, informează lexpress.fr.

Aşa cum toată lumea o ştie, depresia afectează starea de dispoziţie. În plus, cercetătorii de la Wellcome Trust Centre for Human Genetics (WTCHG), un institut de cercetare asociat Universităţii Oxford, au descoperit că depresia afectează şi ADN-ul. Această descoperire uimitoare ar putea contribui la o detectare într-un stadiu incipient a afecţiunii şi la o ameliorare a tratamentelor contra acestei tulburări mintale.
Cercetătorii britanici spun că au fost surprinşi de rezultatele studiului lor, care au fost obţinute oarecum din întâmplare. Potrivit prestigioasei reviste Current Biology, cercetătorii de la WTCHG încercau iniţial să afle dacă există o genă vinovată de apariţia depresiei sau asociată cu ea. Ei au realizat un studiu pe un eşantion de 11.000 de persoane care sunt sau au fost victime ale depresiei. Voluntarii au trecut, de asemenea, printr-o serie de teste medicale.
Cu toate acestea, savanţii nu au găsit o genă care să fie asociată cu această tulburare a stării de dispoziţie. Totuşi, ceea ce au descoperit - din întâmplare - nu este un fapt lipsit de însemnătate: o legătură între depresie, creşterea ADN-ului mitocondrial - al doilea genom al celulei - şi telomeri de talie mai mică.
Mitocondriile sunt uzinele de energie ale celulelor. Ele furnizează energia de care celulele au nevoie pentru a funcţiona. În timpul unui episod de depresie, mitocondriile devin mai puţin eficiente, iar organismul este obligat să compenseze, crescând numărul lor, pentru a satisface nevoile de energie ale celulelor, ţesuturilor şi organelor.

Rezumat printr-un singur cuvânt: îmbătrânire

Telomerii, acele mici "căciuli" poziţionate la capetele fragmentelor de ADN, au rolul de a proteja cromozomii în faţa procesului de degradare şi, deci, să împiedice astfel o pierdere de informaţie genetică. De fiecare dată când o celulă se divide, lungimea telomerului devine mai mică, până când celula respectivă nu mai poate să se dividă. Acesta este un fenomen care poate fi rezumat printr-un singur cuvânt: îmbătrânire.
Cercetătorii britanici au încercat apoi să confirme aceste schimbări moleculare în teste pe şoareci, care au fost supuşi unui stres acut într-un program de patru săptămâni. Rezultatul: micile rozătoare şi-au mărit într-adevăr genomul mitocondrial şi prezentau telomeri de talie redusă.
După patru săptămâni, cercetătorii au constatat că cele două fenomene erau parţial reversibile. Or, în cazul unei depresii, revenirea la starea iniţială este mult mai complicată, potrivit autorilor studiului, care spun că depresia ar putea provoca o scădere a duratei de viaţă.
Studiul cercetătorilor britanici ar putea contribui la ameliorarea tratamentelor actuale administrate împotriva depresiei - de exemplu, prin monitorizarea numărului de mitocondrii şi a mărimii telomerilor, pentru a detecta o depresie sau pentru a se asigura de eficienţa unui tratament.

 

Pagina 19 din 19

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: