• Iremcon Webbanner
Infomediu Europa

Infomediu Europa

Oamenii de știință au descoperit o specie de mamifere care au supraviețuit extincției dinozaurilor, informează BBC.

Rămășițele acestei creaturi de talie mare, similară cu rozătoarele, oferă detalii despre modul în care mamiferele au preluat conducerea după dispariția dinozaurilor.

Noua specie, care a fost numită Kimbetopsalis simmonsae, era ierbivoră și semăna cu un castor. Rămășițele animalului au fost descoperite în zona Kimbeto Wash din New Mexico.

”Ne-am dat seama repede că acesta este un nou tip de mamifer, pe care nimeni nu l-a mai văzut până acum”, a declarat dr. Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, coordonatorul studiului.

Oamenii de știință au remarcat în special dinții animalului, care erau specializați pentru mestecarea plantelor, cu ridicături în partea din spate și incisivi în partea din față.

Aceste animale, în prezent dispărute, au apărut odată cu dinozaurii, în Jurasic, și au sipraviețuit mai bine de 100 de milioane de ani, până când au fost exterminate de rozătoare.

Studiul a fost publicat în Zoological Journal of the Linnean Society.

Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității arată că s-au înregistrat progrese în numeroase domenii, dar subliniază faptul că, pentru a stopa pierderea biodiversității până în 2020 este nevoie de mult mai multă implicare din partea statelor membre, arată un raport al Comisiei Europene.

Evaluarea analizează dacă UE este pe cale să își îndeplinească obiectivul privind stoparea pierderii biodiversității până în 2020. Rezultatele arată că s-au înregistrat progrese în numeroase domenii, dar subliniază necesitatea de a se depune eforturi mult mai mari în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate de statele membre. Capacitatea naturii de purificare a aerului și a apei, de polenizare a culturilor și de limitare a efectelor unor catastrofe precum inundațiile este periclitată, fapt care ar putea genera costuri neprevăzute semnificative pentru societate și economia noastră. Rezultatele unui sondaj de opinie la nivelul UE confirmă faptul că majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de efectele pierderii biodiversității, fiind conștienți de impactul negativ pe care aceasta îl poate avea asupra sănătății și a bunăstării lor și, în cele din urmă, asupra dezvoltării noastre economice pe termen lung.

UE a adoptat o strategie care vizează stoparea pierderii biodiversității până în 2020. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei subliniază că trebuie depuse mult mai multe eforturi pe teren, astfel încât politicile UE să se concretizeze în acțiuni. În primul rând, este necesar ca statele membre să pună mai bine în aplicare legislația UE privind mediul înconjurător. Mai mult de trei sferturi din habitatele naturale importante din UE se află în prezent într-o stare nefavorabilă și numeroase specii sunt amenințate cu dispariția. Stoparea piederii biodiversității va depinde, de asemenea, de măsura în care preocupările privind biodiversitatea vor fi integrate în mod eficace în politicile privind agricultura, silvicultura, pescuitul, dezvoltarea regională și comerțul. Politica agricolă comună oferă oportunități pentru o mai bună integrare a preocupărilor legate de biodiversitate, dar succesul acesteia va depinde de măsura în care statele membre vor pune în aplicare măsurile prevăzute. În cele din urmă, capitalul nostru natural trebuie să fie recunoscut și apreciat, nu doar în limitele zonelor protejate, ci și la o scară mai largă, pe teritoriul și în mările statelor membre ale UE. În prezent, Comisia efectuează o verificare a adecvării Directivelor UE privind păsările și habitatele pentru a stabili dacă obiectivele acestora sunt îndeplinite în modul cel mai eficace.

„Se pot desprinde numeroase învățăminte din acest raport. S-au realizat progrese importante și există exemple pozitive care trebuie urmate, însă sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a elimina deficiențele și a ne îndeplini obiectivele în materie de biodiversitate până în 2020”, a declaratComisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella. „Nu trebuie să ne mulțumim cu aceste rezultate: pierderea biodiversității înseamnă pierderea sistemului nostru de susținere a vieții. Nu ne putem permite să ajungem într-o astfel de situație, și nici economia noastră nu își poate permite acest lucru.”

Refacerea habitatelor naturale și construirea unor infrastructuri ecologice rămâne o provocare pentru Europa. Odată pusă în aplicare, Strategia UE privind infrastructura ecologică ar trebui să genereze beneficii multiple, în diverse sectoare, inclusiv în cel al agriculturii, al silviculturii și al pescuitului. Speciile alogene invazive reprezintă, de asemenea, o amenințare împotriva biodiversității în Europa, înregistrând ritmul de creștere cel mai rapid și provocând daune semnificative agriculturii, silviculturii și pescuitului, în valoare de cel puțin 12 miliarde EUR pe an. A intrat în vigoare un nou regulament al UE, menit să contribuie la combaterea răspândirii speciilor alogene invazive și se depun eforturi pentru a stabili, până la începutul anului 2016, o listă a seciilor de acest tip care generează îngrijorări la nivelul UE.

La nivel mondial, contribuția UE la stoparea biodiversității este semnificativă. Împreună cu statele sale membre, UE este cel mai important donator de fonduri pentru conservarea biodiversității. UE a luat primele măsuri pentru a reduce factorii indirecți care cauzează pierderea biodiversității, inclusiv comerțul cu specii sălbatice și pescuitul ilegal, și pentru a integra biodiversitatea în acordurile sale comerciale. Noua Agendă mondială 2030 privind dezvoltarea durabilă reiterează necesitatea îndeplinirii, în întreaga lume, a angajamentelor în acest domeniu.

Publicarea acestei evaluări la jumătatea perioadei coincide cu publicarea rezultatelor unui sondaj Eurobarometru, care arată că cetățenii europeni sunt îngrijorați de actualele tendințe privind biodiversitatea. Cel puțin trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de părere că există amenințări grave la adresa animalelor, a plantelor și a ecosistemelor la nivel național, european și mondial și mai mult de jumătate dintre aceștia sunt de părere că vor fi afectați personal de pierderea biodiversității.

Administrația Națională de Meteorologie a realizat o estimare a temperaturilor și cantităților de precipitații în perioada 5 - 18 octombrie, pentru fiecare regiune a țării.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

BANAT

Intervalul va debuta cu o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă din an, atât la valorile maxime, ce vor fi în medie de 21 de grade, dar cu precădere în privinţa celor minime care se vor situa în jurul unei medii de 12 grade. Începând din 8 octombrie, temperaturile vor scădea semnificativ, astfel că în perioada 10 -14 octombrie vremea va fi rece, cu valori medii diurne de 12...15 grade şi nocturne de 6...9 grade. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o încălzire a vremii.

Probabilitatea de ploaie se menţine ridicată pe tot parcursul celor două săptămâni, iar în jurul datei de 7 octombrie şi în intervalul 10 – 14 octombrie ploile se vor semnala pe arii extinse şi vor fi însemnate cantitativ.

CRIȘANA

Primele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă din an, atât la valorile maxime, ce vor fi în medie de 20 de grade, dar mai ales raportat la cele minime, care se vor situa în jurul unei medii de 11 grade. Însă, începând din 9 octombrie, temperaturile vor scădea, astfel că între 11 şi 14 octombrie vremea va fi rece, cu valori medii diurne de 12...14 grade şi nocturne de 4...8 grade. Spre sfârşitul intervalului de referinţă vremea se va încălzi.

Probabilitatea de ploaie se menţine relativ ridicată în intervalele 8-9 şi 11-13 octombrie când se pot cumula izolat cantităţi de apă mai însemnate.

TRANSILVANIA

În primele zile vremea va fi uşor mai caldă decât ar fi normal la început de octombrie, astfel încât ziua vor fi în medie 19...20 de grade, iar noaptea 8...11 grade. Începând din 8 octombrie însă, temperaturile vor scădea semnificativ, astfel că în perioada 11 -14 octombrie vremea va fi rece, cu valori termice maxime de 9...12 grade şi minime de 2...4 grade, medii regionale. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o încălzire a vremii.

Ploi în general slabe, pe spaţii restrânse vor fi posibile în multe zile din intervalul de referinţă, iar probabilitate crescută ca acestea să fie mai frecvente şi în cantităţi moderate se estimează în jurul datei de 11 octombrie.

MARAMUREȘ

Primele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă din an, atât la valorile maxime, ce vor oscila în jurul unei medii de 21 de grade, dar cu precădere în privinţa celor minime care vor fi de 9...11 grade. Însă, începând din 9 octombrie, temperaturile vor scădea, astfel că în perioada 11 -14 octombrie vremea va fi rece, cu valori medii diurne de 11...14 grade şi nocturne de 2...6 grade. Pentru ultimele zile ale intervalului de prognoză este prognozată o încălzire a vremii.

Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicată cu precădere în jurul datei de 8 octombrie şi în perioada 11-13 octombrie.

MOLDOVA

În primele zile vremea va fi mai caldă decât normal la începutul lunii octombrie, astfel că ziua vor fi în medie 20...23 de grade, iar noaptea 10...12 grade. După data de 7 octombrie, valorile termice vor scădea semnificativ, la început în nordul regiunii, apoi şi în rest, astfel că până în 14 octombrie vremea va fi rece, cu valori termice maxime de 8...11 grade şi minime de 1...5 grade, mediat pe regiune. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o încălzire a vremii.

Probabilitatea pentru ploi locale va fi mai mare în jurul datei de 7 octombrie, în restul timpului fiind posibile doar ploi slabe, pe spaţii restrânse.

DOBROGEA

Primele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o vreme mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă din an, atât în privinţa valorilor maxime, ce vor oscila în jurul unei medii de 22 de grade, cât şi a minimelor care vor fi de 13...14 grade. Însă, începând din 8 octombrie, temperaturile vor scădea semnificativ, astfel că în perioada 9-14 octombrie vremea va fi rece, cu valori medii diurne de 11...14 grade şi nocturne de 6...10 grade. Pentru ultimele zile ale intervalului de prognoză este estimată o încălzire a vremii.

Probabilitatea pentru ploi locale va fi mare în jurul datei de 7 octombrie şi din nou în perioada 12-13 octombrie, în restul intervalului fiind posibil să plouă doar izolat.

MUNTENIA

Intervalul va debuta cu o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă din an, atât la valorile maxime, ce vor fi în medie de 21...23 de grade, dar şi la cele minime care se vor situa în jurul unei medii de 12 grade. Începând din 8 octombrie, temperaturile vor scădea semnificativ, astfel că vremea va deveni rece, cu valori medii diurne de 10...14 grade şi nocturne de 5...8 grade. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o încălzire a vremii.

Probabilitatea pentru ploi locale va fi mai ridicată în jurul datei de 7 octombrie şi în intervalul 10 – 13 octombrie când pot fi mai însemnate cantitativ.

OLTENIA

Intervalul va debuta cu o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă din an, atât la valorile maxime, ce vor fi în medie de 20...22 de grade, dar şi a minimelor care se vor situa în jurul unei medii de 11 grade. Începând din 9 octombrie, temperaturile vor scădea semnificativ, astfel că vremea va deveni rece, cu valori medii diurne de 10...13 grade şi nocturne de 5...8 grade. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o încălzire a vremii.

Probabilitatea de ploaie se menţine ridicată pe tot parcursul celor două săptămâni, iar în jurul datei de 7 octombrie şi în intervalul 10 – 13 octombrie ploile vorfi frecvente şi local însemnate cantitativ.

LA MUNTE

În primele zile vremea va fi caracterizată de un regim termic peste cel normal în această perioadă din an, cu maxime termice, în medie, de 10...12 grade şi minime de 4...7 grade. Începând din 8 octombrie vremea se va răci accentuat, astfel că minimele vor deveni negative în toate masivele, iar valorile termice diurne vor fi în medie de 4 la 8 grade. O uşoară încălzire a vremii este estimată pentru sfârşitul intervalului de prognoză.

Probabilitatea pentru precipitaţii se menţine relativ ridicată în mare parte a intervalului. La început vor fi ploi, dar după data de 9 octombrie, la altitudini de peste 1500 m, vor fi şi lapoviţe sau ninsori, în general slabe.

 

Oamenii de știință au descoperit peste 200 de noi specii în Munții Himalaya.

În ultimii cinci ani, cercetătorii au descoperit în regiunea estică a lanțului muntos 133 de plante, 26 de specii de pești, 10 amfibieni, o reptilă, o pasăre și un mamifer, arată un raport WWF citat de Daily Mail.

Printre cele mai ciudate descoperiri se numără peștele ”mergător”, descoperit în mlaștina Lefraguri din India. Acest animal poate respira, poate supraviețui pe uscat până la 4 zile și a fost denumit ”fishzilla” din cauza agresivității sale.

Cercetătorii au mai descoperit și o specie de maimuță care strănută mai ales atunci când plouă, o broască cu ochi albaștri și un șarpe cu piele colorată în galben, roșu și portocaliu.

Raportul atrage însă atenția asupra pericolului în care se află speciile nou descoperite, schimbările climatice fiind principala amenințare.

”Descoperirea a 211 noi specii într-una dintre cele mai bogate regiuni din lume din punct de vedere biologic este o celebrare a darului naturii. Odată cu descoperirea vine însă și responsabilitatea de a continua să protejăm aceste daruri prețioase pe care ni le-a oferit planeta”, a declarat Dechen Dorji, de la WWF Bhutan.

Oamenii de știință au descoperit în Pacificul de Sud prima reptilă ”strălucitoare” din lume, informează Daily Mail.

Aceasta este o broască țestoasă cu biofluorescență, ce a fost văzută pentru prima dată în luna iulie în largul Insulelor Solomon.

Descoperirea a fost făcută de biologul marin David Gruber, în timpul unei scufundări nocturne în care spera să găsească rechini bioflourescenți și recife de corali.

Omul de știință a descris animalul care emană lumină verde și roșie ca similar ”unei nave spațiale mari”. Cercetătorii vor stabili care sunt cauzele ce duc la producerea unui astfel de fenomen.

Una dintre posibilități este aceea că țestoasele folosesc biofluorescența pentru a atrage prada sau este folosită ca mijloc de comunicare.

Biofluorescența se produce atunci când un organism absoarbe lumina, o transformă și o emite într-o altă culoare.

Cu muncă tenace, strugurii pot creşte fără erbicide şi îngrăşăminte chimice. Adăugând expertiză şi multă pasiune, se pot obţine vinuri de calitate premium a căror producţie are impact zero asupra naturii. Din cauza preţurilor piperate, românii nu se grăbesc să le deguste, dar producătorii aşteaptă răbdători ca iubitorii de vin să recunoască virtuţiile acestor băuturi create cu infinită migală.

Multe produse din zilele noastre le fac cu ochiul cumpărătorilor purtând etichete precum „bio” sau „eco”, dar nu toate pot dovedi că merită aceste certificări. Ceea ce nu este cazul vinului ecologic. Până să ajungă pe buzele unui degustător, vinul prinde viaţă printr-un proces de fabricaţie cu impact minim asupra mediului.

Viticultura „eco” reprezintă „un cumul de metode de cultură a viţei de vie care respectă reguli ecologice stricte. Se lucrează fără utilaje motorizate, fără tractoare, se folosesc utilaje acţionate manual sau cu propulsie animală. De obicei se apelează la cai. Pentru combaterea bolilor viţei, se folosesc substanţe naturale şi, nu în ultimul rând, la fertilizarea solului se foloseşte gunoi de grajd”, spune Istvan Pentek, somelier.

Mai concret, regulile de certificare a unui vin ecologic (stabilite şi verificate de către Ecocert International) „nu permit utilizarea erbicidelor, a îngrăşămintelor chimice şi a produselor fitosanitare sistemice”, explică Daniel Dorneanu, oenolog la o firmă de vinificaţie „eco” din judeţul Buzău, care exportă majoritatea producţiei în Franţa.

Material realizat de Bogdan Munteanu, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Unul din trei situri naturale mondiale este în pericol de dispariție din cauza combustibililor fosili și a mineritului, printre acestea numărându-se Marea Barieră de Corali și cel mai mare parc național din Africa, arată un raport WWF citat de The Guardian.

Unele dintre siturile naturale găzduiesc specii pe cale de dispariție, cum ar fi gorila de munte, leopardul de zăpadă sau balena. Printre siturile amenințate se numără parcul național Virunga din Congo, parcul național Lake Malawi, rezervația Selous din Tanzania, parcul național Wood Buffalo din Canada și Delta Dunării din România.

Împreună, zonele naturale mondiale acoperă mai puțin de 1% din suprafața planetei, iar procentul de risc la care sunt supuse a crescut la 31%, de la 24% anul trecut.

Multe situri protejate se află în zone care ar putea deveni ținte pentru extragerea de petrol, gaze și minerale. Companiile de investiții care au participat la realizarea raportului avertizează companiile implicate în dezvoltare să fie conștiente de riscurile pe care și le asumă, cum ar fi implicațiile financiare și protestele grupurilor de protecția mediului, ce le-ar putea afecta reputația.

WWF solicită companiilor și guvernelor să ia în considerare crearea de zone ”fără trecere” în situri naturale. ”Mergem până la capătul Pământului să căutăm resurse care devin din ce în ce mai greu de obținut. Unele dintre cele mai prețioase locuri de pe planetă sunt amenințate de activitățile industriale distructive. Protejarea acestor locuri simbol nu este importantă doar din punctul de vedere al mediului, ci este crucială pentru viitorul oamenilor care depind de ele”, a declarat David Nussbaum, directorul executiv WWF.

Cercetătorii de la Observatorul Astronomic din Galați au descoperit trei stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris – binare în contact), din constelaţiile Cassiopeia şi Cefeu. Acestea au fost numite Galati V3, Galati V4 şi Galati V5, iar descoperirea lor reprezintă o premieră în România, informează un comunicat.

Observațiile astronomice au fost realizate în perioada octombrie 2014 - iulie 2015, cu telescopul principal al observatorului astronomic cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi camera CCD SBIG STL-6303e.

Galati V3 este o stea variabilă de tip Delta Scuti, variaţia strălucirii acesteia fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelei.

Galati V4 şi Galati V5 sunt stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Stele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.

Descoperirea stelelor a fost realizată de echipa formată din Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Vlad Tudor – doctorant în astrofizică la Curtin University din Australia, fiind în acelaşi timp şi membru al Astroclubului „Călin Popovici” din Galaţi şi Alex Dumitriu – membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow, de asemenea membru al Astroclubului ”Călin Popovici” Galaţi.

Datele au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date. Cele trei stele variabile sunt circumpolare, fiind vizibile din România tot timpul anului, cu ajutorul unui instrument optic.

Un artist peisagist din SUA a realizat o reproducere a unei picturi de Van Gogh dintr-un material inedit: plante.

Stan Herd a realizat o reproducere a tabloului ”Olive Trees” (n.r. ”Măslini”) de Vincent van Gogh în apropierea aeroportului Minneapolis-St. Paul din Minnesota, informează CNN.

Proiectul a fost autorizat de Institutul de Artă din Minneapolis cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființare.

”Lucrul impresionant la pictura lui Van Gogh este că nu există nicio linie dreaptă pe toată pânza. Totul este organic și curbat și plutește”, a declarat Stan Herd.

Artistul a aranjat timp de șase luni diferite tipuri de plane și a lucrat cu mai multe tipuri de sol pentru a recrea pictura, iar opera sa va fi expusă pe parcursul toamnei.

China a inaugurat cel mai lung pod de sticlă suspendat din lume. Numită Haohan Qiao (n.r. Podul Omului Curajos), construcția se află suspendată la 180 de metri înălțime, informează Huffington Post.

Podul se află în provincia Hunan, are o lungime de 300 de metri și este construit dintr-un schelet de oțel și două straturi de sticlă de 25 de ori mai rezistentă decât cea obișnuită. Totuși, construcția este înspăimântătoare pentru cei care se încumetă să o traverseze, deoarece se leagănă în bătaia vântului.

Inițial, podul a fost construit din lemn, însă în 2014 arhitecții au decis să îl realizeze din sticlă.

În prima parte a anului, China a anunțat planurile pentru un alt pod de sticlă, în zona canionului Hunan Zhangjiajie. La inaugurare, noua structură va prelua titlul de cel mai lung și înalt pod de sticlă din lume.

Pagina 19 din 177

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: