• Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Ecoatitudine Vrancart Web
Infomediu Europa

Infomediu Europa

Marocul va construi cea mai mare centrală solară din lume, care va furniza electricitate pentru 1,1 milioane de oameni până în 2018, informează CNN.

Centrala este construită pe o suprafață de 30 de kilometri pătrați, în afara orașului Ouarzazate, la marginea deșertului Sahara. Potrivit oficialilor, prima fază a proiectului, intitulată Noor 1, va fi operațională în următoarele săptămâni.

”Marocul este în fruntea politicilor prietenoase cu mediul din regiune. Țara este bine poziționată pentru a beneficia de un start bun atunci când alte puteri regionale încep să se gândească mai serios la propriile programe de energie regenerabilă”, a declarat Inger Andersen, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Complexul Noor va folosi o tehnologie numită Concentrating Solar Power (CSP), care permite stocarea energiei pe timpul nopții și în zilele noroase. Folosește oglinzi pentru a capta energia solară și pentru a încălzi un lichid care este amestecat cu apă și ajunge la o temperatură de aproape 400 de grade Celsius. Acest lucru produce abur, care la rândul său pornește o turbină ce generează energie electrică.

Proiectul a fost început în 2013 și se speră că va reduce emisiile de carbon cu 700.000 de tone pe an.

Marocul depinde în prezent de importul de combustibili fosili (97% din energie), ceea ce face țara vulnerabilă la fluctuațiile prețului. Țara speră să instaleze suficiente centrale pentru energie curată astfel încât să acopere 42% din cererea de energie, inclusiv 14% din cea solară, până în 2020.

Imagini inedite au apărut pe cer în Colorado, informează Daily Mail.

Fenomenul poartă numele de ”valurile Kelvin-Helmholtz” și este întâlnit în întreg sistemul solar, inclusiv în atmosfera lui Saturn.

Modelul apare pe cer atunci când două tipuri diferite de aer din atmosferă se mișcă cu viteze diferite. În locul în care se întâlnesc cele două straturi se formează un altul, care devine instabil din cauza schimbărilor de viteză.

”Vântul creează valuri în cursul de aer, iar atunci când este suficientă umiditate pentru a se forma un nor, rezultatul sunt mici spirale la vârful norilor”, a declarat meteorologul Chris Spears.

Oamenii de știință au descoperit că valurile Kelvin-Helmholtz există și la limitele mediului magnetic al Terrei, însă erau considerate un fenomen rar ce apărea în condiții speciale.

”Se pare că pot apărea în orice condiții și mult mai des decât credeam. Sunt prezente 20% din timp”, a declarat Shiva Kavosi, cercetător la Universitatea din New Hampshire.

Administrația Națională de Meteorologie a realizat o estimare a temperaturilor și cantităților de precipitații în perioada 2 - 15 noiembrie, pentru fiecare regiune a țării.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

BANAT

În primele 4 zile ale intervalului, se vor înregistra medii regionale ale maximelor termice de 13...15 grade, valori ce caracterizează o vreme caldă pentru începutul lunii noiembrie. Ulterior, vremea se va răci semnificativ, iar media regională se va situa în jurul valorii de 8 grade. La începutul celei de-a doua săptămâni de prognoză, temperaturile diurne vor marca o creştere uşoară, spre medii de 10...11 grade, respectiv un regim termic normal, iar până în data de 15 noiembrie nu vor mai fi variaţii importante. Mediile minimelor vor fi în crestere uşoară şi treptată pe tot parcursul primei săptămâni de prognoză, de la valori de aproximativ 0 grade spre 3...4 grade şi până la sfârşit se vor menţine constante, în jurul acestor valori.

Probabilitatea de apariţie a ploilor, slabe cantitativ, va fi în creştere după data de 10 noiembrie, iar până atunci, numai izolat şi trecător se pot semnala ploi slabe.

CRIȘANA

Până în jurul datei de 5 noiembrie, se vor înregistra, în medie, temperaturi maxime de 13...16 grade, ce caracterizează o vreme caldă pentru această perioadă. Apoi, acestea vor marca o scădere accentuată, spre valori de 8...10 grade, uşor mai coborâte decât ar fi normal. Mediile regionale ale temperaturilor minime vor fi în creştere uşoară şi treptată pe tot parcursul primei săptămâni, de la valori de 0 grade spre aproximativ 3 grade.

Cea de-a doua săptămână de prognoză va fi caracterizată de un regim termic relativ constant, atât în ceea ce priveşte maximele diurne, ce se vor situa în jurul unei medii de 10 grade, cât şi minimele nocturne, a căror medie regională va fi de 3...2 grade.

Începând din data de 7 noiembrie, vor fi posibile ploi slabe şi trecătoare, cu o probabilitate mai mare de apariţie şi pe spaţii mai extinse, în intervalul 10 - 11 noiembrie şi din nou în jurul datei de 14 noiembrie.

TRANSILVANIA

În primele zile ale intervalului de prognoză se va înregistra o creştere a mediilor regionale ale temperaturilor maxime, de la 12 grade până spre 15 grade, caracterizând astfel o vreme caldă pentru prima decadă a lunii noimebrie. Apoi, va surveni o răcire bruscă şi accentuată, cu aproximativ 7 grade, ceea ce va determina, la sfârşitul primei săptămâni, ca maximele termice mediate pe toată regiunea să fie mai coborâte decât normalul perioadei respective. Temperaturile nocturne vor marca o creştere uşoară şi treptată, cu trei grade peste pragul de îngheţ, pe tot parcursul primei săptămâni.

Pe parcursul celei de-a doua săptămâni de prognoză, nu se estimează variaţii semnificative ale regimului termic, astfel că pe un fond de scădere uşoară, se vor înregistra, în medie, maxime de 10...8 grade şi minime de +1...-1 grad.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor slabe va fi în creştere în jurul datei de 7 noiembrie, dar mai ales în jurul datelor de 10 şi 14 noiembrie.

MARAMUREȘ

În primele 4 zile ale intervalului de prognoză, se vor înregistra, în medie, maxime ale valorilor termice diurne de la 12 până la 15...16 grade, ce vor caracteriza o vreme caldă pentru această dată. Începând din 6 noiembrie vremea se va răci accentuat, astfel că la sfârşitul săptămânii mediile maximelor termice nu vor mai depăşi 9 grade, iar în jurul acestei valori se vor menţine până pe 15 noiembrie. Temperaturile nocturne vor fi în creştere uşoară şi treptată de la o medie de -2 grade la început spre 2 grade în intervalul 7 – 10 noiembrie, pentru ca la mijlocul lunii noiembrie acestea să se situeze în jurul pragului de îngheţ.

Probabilitatea de apariţie a ploilor slabe cantitativ va creşte după data de 9 noiembrie.

MOLDOVA

Vremea se va menţine caldă pentru această perioadă în primele trei zile ale intervalului, când media temperaturilor maxime se va situa în jurul valorii de 15 grade. Ulterior, valorile termice diurne vor marca o scădere, până la o medie regională de 8 grade, ceea ce reprezintă o vreme rece pentru respectiva dată. La începutul celei de-a doua săptămâni de prognoză va fi o încălzire uşoară, spre 10..11 grade. Până la sfârşitul intervalului, deşi în scădere spre 10...8 grade, temperaturile vor continua să se menţină în limite normale pentru mijlocul lunii noiembrie. Minimele termice nu vor avea variaţii semnificative pe întreaga perioadă de prognoză; în medie, acestea se vor situa între -1 şi 2 grade.

Ploi slabe vor fi posibile după data de 7 noiembrie.

DOBROGEA

Până în jurul datei de 5 noiembrie, vremea se va menţine caldă pentru această perioadă, cu o medie regională a temperaturilor maxime ce se va situa în jurul valorii de 14 grade. Apoi, o răcire accentuată ce se va resimţi la valorile diurne ale temperaturii aerului, va determina o medie regională de cel mult 9 grade, în data de 7 noiembrie. Cea de-a doua săptămână de prognoză va debuta cu o încălzire uşoară, spre o medie de 12 grade, iar până la sfârşitul intervalului valorile termice vor continua să se menţină în limite normale ale perioadei. Temperaturile nocturne nu vor avea variaţii semnificative pe întreaga perioadă de prognoză, acestea urmând a se situa între 3 şi 6 grade.

Condiţiile pentru ploi slabe, izolate, vor fi în creştere începând din data de 6 noiembrie.

MUNTENIA

Intervalul de prognoză va debuta cu vreme caldă pentru această perioadă, din perspectiva maximelor diurne, a căror medie, la nivelul întregii regiuni, se va situa în jurul valorii de 16 grade. În intervalul 6 – 8 noiembrie, valorile termice vor fi în scădere accentuată, spre o medie de aproximativ 10 grade. În cea de-a doua săptămână, nu vor mai fi variaţii semnificative, dar tendinţa va fi de scădere, de la 12 grade, în medie, spre aproximativ 10 grade în jurul datei de 15 noiembrie. Regimul termic nocturn va fi caracterizat de valori în creştere la începutul primei săptămâni, pentru ca mai apoi să nu mai survină variaţii semnificative până la sfârşitul intervalului de prognoză, iar mediile acestora urmând a se situa între -1 şi 4 grade.

Ploi slabe vor fi posibile după data de 7 noiembrie.

OLTENIA

Intervalul de prognoză va debuta cu vreme caldă pentru această perioadă, cu o medie a maximelor diurne ce se va situa în jurul valorii de 16 grade. În intervalul 6 – 8 noiembrie, valorile termice vor marca o scădere accentuată, spre o medie de aproximativ 10 grade. În cea de-a doua săptămână, nu vor mai fi variaţii semnificative. Astfel, după o creştere uşoară la început, tendinţa va fi de scădere, de la 13 grade spre 9 grade, în medie. Temperaturile minime vor fi în creştere pe parcursul primei săptămâni, iar ulterior nu vor mai surveni variaţii semnificative până la sfârşitul intervalului de prognoză, mediile acestora urmând a se situa între -1 şi 4 grade.

Ploi, slabe cantitativ, vor fi de așteptat începând cu data de 7 noiembrie.

LA MUNTE

În primele 4 zile ale intervalului de prognoză, se vor înregistra, în medie, maxime ale valorilor termice diurne de 10...14 grade, ce vor caracteriza o vreme caldă pentru această dată. Începînd din 6 noiembrie vremea se va răci accentuat, astfel că la sfârşitul săptămânii mediile maximelor termice nu vor mai depăşi 6 grade, iar în jurul acestei valori se vor menţine până pe 15 noiembrie. Temperaturile nocturne vor avea o tendinţă de creştere în prima parte a intervalului, de la o medie de 0 grade spre 4 grade în jurul datei de 4 – 5 noiembrie, pentru ca mai apoi acestea să scadă uşor şi treptat, până la aproximativ -2 grade la mijlocul lunii noiembrie.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor, în general slabe cantitativ, va fi în creştere după data de 7 noiembrie.

Imagini cu cea mai rară specie de balenă din lume, Omura, au fost surprinse de o echipă internațională de biologi în largul coastelor Madagascarului, informează Daily Mail.

Până în prezent balena nu a mai fost surprinsă în imagini, ceea ce a făcut să nu se cunoască numărul exemplarelor și chiar a dus la temeri că specia a dispărut.

”Apar în zone izolate și sunt dificil de depistat în mare deoarece au dimensiuni reduse, de 10-11 metri. Aceasta este prima dovadă și descriere detaliată a balenelor Omura în sălbăticie și ceea ce face munca noastră extrem de interesantă”, a declarat Salvatore Cerchio, cercetătorul care a condus expediția.

Apariția acestor balene în aceste zone ale Oceanului Indian este suprinzătoare, ele fiind cunoscute ca aparținând Pacificului de Vest, în apropierea Thailandei și Philippinelor.

Pe parcursul unei cercetări ce a durat 2 ani, oamenii de știință au observat 44 de grupuri și au colectat mostre de piele de la 18 adulți, identificând aproximativ 25 de balene.

Vineri, 30 Octombrie 2015 13:40

Ariile naturale, protejate în România?

Delta Dunării, Parcul Național Retezat, Parcul Național Apuseni ori Cheile Bicazului sunt printre cele mai cunoscute arii naturale protejate din România. Dar ce înseamnă , de facto, arie protejată și cât de … protejată este, ce suprafață ocupă în România și cum se administrează o astfel de zonă? Infomediu Europa vă propune o incursiune în lumea sălbatică a ariilor naturale protejate.

Potrivit legislației românești în vigoare, arie naturală protejată reprezintă “zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale”.

Uniunea Intenațională pentru Conservarea Naturii definește aria protejată drept „un spațiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat și administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate” (IUCN , 2008).

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, România număra, în 2010, 994 de arii naturale protejate de interes național, într-o suprafață totală de 1.900.000 ha (aproximativ 8% din teritoriu). Dintre acestea, 297 au fost atribuite în custodie din 2010 încoace, aproximativ 50 dintre ele având ca dată de expirare lunile iunie-iulie 2015.

Ariile protejate de interes național sunt desemnate de Ministerul Mediului și Pădurilor cu avizul Academiei Române. Potrivit legii, acestea sunt administrate de către: structuri de administrare (parcuri naţionale și naturale, rezervaţii ale biosferei) sau custozi (rezervaţii naturale și ştiinţifice, monumente ale naturii).

Cât privește finanțarea, ariile protejate se autofinanțează. Cu alte cuvinte, sumele necesare managementului provin, în majoritatea cazurilor, din bugetul instituţiilor care le administrează. Este important de precizat că România este singura ţară din Europa în care statul nu alocă resurse pentru managementul ariilor protejate de interes naţional.

Un caz aparte îl reprezintă Delta Dunării. Rezervația care funcţionează în baza unei legi proprii este condusă de un guvernator, fiind subordonată autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi primește anual finanțare de la bugetul de stat.

Material realizat de Cosmina Ioniță, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Click aici pentru a citi continuarea materialului.

Un lac din Bangalore (India) este atât de poluat încât pe suprafața sa se formează spumă, iar uneori au loc chiar incendii, informează BBC.

Lacul Bellandur, cu o suprafață de 36 de kilometri pătrați, a fost atât de poluat în ultimii ani încât are loc acest fenomen.

Spuma este atât de deasă și înaltă încât ajunge până în cartierele vecine cu lacul, iar atunci când plouă sau bate vântul, aceasta plutește în aer.

Incendiile care au loc pe suprafața lacului sunt produse de substanțele industriale deversate, printre care se numără detergenți, petrol și grăsimi.

Conform Business Insider, poluarea reprezintă o mare problemă în India, din cauza suprapopulării și a slabei legislații. 10 milioane de oameni s-au mutat doar în Bangalore din 1995 până în prezent.

Vineri, 30 Octombrie 2015 08:49

Riscul îmbuteliat

Pe parcursul ultimilor 15 ani, industria apelor îmbuteliate a avut o creștere explozivă, care nu dă niciun semn de oprire. De fapt, apa îmbuteliată - incluzând totul de la ”apă de izvor purificată” până la apa aromată sau îmbogățită cu vitamine, minerale sau electroliți - înregistrează cea mai mare creștere din industria băuturilor, chiar și în orașe unde apa de la robinet este sigură și atent controlată. Acesta a fost un dezastru pentru mediu și pentru populația săracă a lumii.

Problemele mediului încep cu modul în care provine apa. Apa îmbuteliată vândută la nivel mondial este extrasă din rezervele de apă subterană sau izvoare, din care mare parte se varsă în râuri și lacuri. Îmbutelierea acestor rezerve poate agrava condițiile de secetă.

Însă îmbutelierea apei topite din ghețarii din Alpi, Anzi, Arctic, Munții Cascadelor, Himalaya, Patagonia, Munții Stâncoși și alții nu este cu mult mai bună, deoarece deviază apa de la procese ale ecosistemului, cum ar fi irigațiile sau susținerea biodiversității. Acest lucru nu a împiedicat marile companii de îmbuteliere și alți investitori din a cumpăra agresiv drepturile de folosire a apelor ghețarilor. De exemplu, industria chineză de apă minerală folosește ghețarii din Himalaya, afectând ecosistemele din Tibet.

Totuși, mare parte din apa îmbuteliată în prezent nu provine de la ghețari sau de la izvoare naturale, ci este apă procesată - apă municipală sau, mai des, apă extrasă direct din subteran care a fost supusă unor tratamente. Nu este surprinzător faptul că îmbuteliatorii au dispute cu autoritățile locale și grupuri de cetățeni asupra rolului lor în secarea surselor de apă și chiar în poluare. În California afectată de secetă, unii îmbuteliatori s-au confruntat cu proteste, iar unei companii i-a fost chiar interzis să îmbutelieze apă de izvor.

Ceea ce este mai rău este faptul că procesarea, îmbutelierea și transportarea apei consumă extrem de multe resurse. În medie, se consumă 1,6 litri de apă pentru a îmbutelia 1 litru, ceea ce face ca această industrie să fie un mare consumator de apă și generator de apă menajeră. Iar procesarea și transportul adaugă o amprentă de carbon semnificativă.

Problemele nu se termină când apa ajunge la consumator. Industria depinde mai ales de sticle de unică folosință din tereftalat de polietilenă (PET), materialul brut pentru care se folosesc petrol și gaze naturale. În anii '90, ambalajele PET au transformat apa într-un produs portabil și ușor de transportat.

Însă PET-urile nu se descompun; și deși pot fi reciclate, de obicei nu se întâmplă asta. Rezultatul este că în prezent apa îmbuteliată este cea mai mare sursă de deșeuri din plastic, zeci de miliarde de sticle fiind aruncate în fiecare an. În Statele Unite, unde vânzările de apă îmbuteliată au crescut cu 7% din 2013, 80% din sticlele de plastic devin gunoaie și sufocă pământul.

Desigur, creșterea reciclării ar putea îmbunătăți substanțial situația. De exemplu, Germania a promovat cu succes reciclarea cu ajutorul unei combinații de reguli inteligente și stimulente, cum ar fi aparatele amplasate în supermarketuri care dau bani în schimbul sticlelor (adesea colectate de săraci). Însă reciclarea necesită implicarea mai multor resurse.

Unii ar putea argumenta că siguranța și beneficiile pentru sănătate oferite de apa îmbuteliată compensează aceste consecințe pentru mediu. Însă aceste beneficii sunt doar un șiretlic de marketing. Deși apa de la robinet din Vest are ocazional probleme de calitate, acestea se regăsesc și la apa îmbuteliată. Însuși procesul de producție provoacă uneori contaminare și duce la rechemări majore în fabrici.

Într-adevăr, apa de la robinet este adesea mai sănătoasă decât cea îmbuteliată. Tratamentele chimice pot însemna că apa procesată nu are fluor, care se găsește în mod natural în majoritatea apelor subterane sau este adăugat în cantități mici în rezervele de apă municipale, pentru a promova sănătatea dentară.

De asemenea, sunt îngrijorări cu privire la potențiale scurgeri de compuși chimici din sticlele PET și din containere reutilizabile din policarbonat în care îmbuteliatorii livrează apa către locuințe și birouri. Condițiile improprii de depozitare - care includ, de exemplu, expunerea prelungită la soare și căldură - pot provoca activitate estrogenică în apa îmbuteliată, expunând consumatorii la chimicale ce alterează funcția sistemului endocrin prin imitarea rolului hormonilor naturali ai corpului.

Aceste consecințe nu trec neobservate. În SUA, îngrijorările legate de mediu au determinat mai multe campusuri universitare și cel puțin 18 parcuri naționale să interzică vânzarea de apă îmbuteliată.

Industria de apă îmbuteliată vede pericolul și face tot ceea ce îi stă în putință pentru a menține opinia publică de partea sa. Mari îmbuteliatori ca Nestlé, PepsiCo și Coca-Cola au demarat ”inițiative verzi” similare cu cele ale giganților din energie ca ExxonMobil, BP și Shell.

Însă nu faceți nicio greșeală: apa îmbuteliată duce la schimbări de resurse și de mediu. Îngreunează accesul oamenilor săraci la apă potabilă. Nu are beneficii pentru sănătate comparativ cu apa curată de la robinet. Și nici măcar nu are gust mai bun; într-adevăr, testele de degustare arată că oamenii nu fac diferența între apa îmbuteliată și cea de la robinet.

Evident, apa de la robinet are nevoie de o schimbare de imagine. Din nefericire, îi lipsesc strategiile de marketing și bugetele de publicitate care au dus la creșterea dramatică a industriei de apă îmbuteliată. Atunci când un produs care este mai ieftin și mai bun nu triumfă, consumatorii sunt afectați. Când produsul este apa, pierdem cu toții.

Material realizat de Brahma Chellaney, profesor de Studii Strategice la Centrul pentru Cercetare Politică din New Delhi și membru al Academiei Robert Bosch din Berlin.

Construirea și întreținerea unei rețele bine plănuite de zone naturale ar putea furniza o soluție eficientă și, în multe cazuri, mai ieftină pentru a face față dezastrelor naturale cum ar fi inundațiile și alunecările de teren. Un nou raport publicat de Agenția Europeană de Mediu (AEM) arată cum ”infrastructura verde” poate ajuta Europa să se pregătească și să reducă pierderile provocate de dezastre meteo și climatice.

Dezastrele meteo și climatice, printre care precipitațiile extreme, inundațiile, mișcările de masă umedă (avalanșe și alunecări de teren) și furtunile sunt printre cele mai scumpe și mortale dezastre naturale, atât în Europa, cât și la nivel global. Raportul AEM, ”Exploring nature-based solutions: the role of green infrastructure in mitigating the impacts of weather- and climate change-related natural hazards” (Explorarea soluțiilor bazate pe natură: rolul infrastructurii verzi în atenuarea impactului schimbărilor vremii și a schimbărilor climatice relaționate cu dezastre naturale”) pune accent pe anumite tipuri de evenimente extreme și dezastre în Europa care ar putea fi amplificate de schimbările climatice în desfășurare.

Așa cum este menționat în Strategia de Infrastructură Verde, Comisia Europeană definește infrastructura verde ca o rețea planificată strategic de spații verzi de înaltă calitate. În prezentul studiu infrastructura verde este definită prin capacitatea sa de a furniza o vedere de ansamblu asupra zonelor în care este posibil să aibă loc dezastre meteo și climatice, acolo unde există servicii funcționale de ecosistem care pot suporta reducerea riscului dezastrelorși adaptarea climatică pentru a diminua impactul dezastrelor naturale (inundații și alunecări de teren), și unde prevederea serviciilor de ecosistem poate fi îmbunătățită.

Soluțiile de infrastructură verde care măresc rezistența la dezastre sunt de asemenea o parte integrantă a politicii UE de management al riscului de dezastru. Schimbările climatice și dezvoltarea infrastructurii fac zonele predispuse la dezastre mai vulnerabile la evenimente meteo extreme și dezastre naturale ca inundații, alunecări de teren, avalanșe, incendii de pădure, furtuni și valuri care duc la pierderea de vieți omenești și generează pierderi de miliarde de euro pentru distrugeri și costuri de asigurări în fiecare an în Uniunea Europeană. Impactul unor asemenea evenimente asupra societății umane și a mediului poate fi redus prin folosirea de infrastructură verde.

Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, raportul propune o metodologie simplă și practică de investigare (mai degrabă decât de evaluare) a serviciilor ecosistemelor în zone unde infrastructura verde poate contribui la reducerea dezastrelor meteo și climatice din prezent sau viitor. Raportul se referă la alunecări de teren, avalanșe, inundații, eroziunea solului, fluctuații ale valurilor și stabilizarea carbonului prin ecosisteme. Pentru fiecare beneficiu bifat, raportul furnizează o mică descriere, evaluare și prezentare a datelor folosite.

România se află pe lista zonelor cu risc mare de inundații. Conform raportului, râurile din România și Ungaria au lipsuri în protecția naturală împotriva inundațiilor. De asemenea, țara noastră prezintă risc mediu de alunecări de teren.

Raportul complet al AEM poate fi consultat aici: http://www.eea.europa.eu/publications/exploring-nature-based-solutions-2014

Propunerea Comisiei Europene privind limite naționale mai ambițioase pentru emisiile a șase poluanți principali, inclusiv NOx, particule fine și dioxid de sulf a fost aprobată miercuri de Parlamentul European. Poluarea aerului cauzează aproximativ 400.000 de decese premature în UE, anual, iar această nouă legislație ar putea duce la economii de până la 40 miliarde de euro din costurile cu poluarea, până în 2030.

"Poluarea aerului duce la costuri enorme umane și economice și afectează mediul natural, prin eutrofizie și depunere de acizi. Și nici nu se oprește la granițele statelor membre UE", a declarat raportorul Julie Girling (ECR, UK).

"Această legislație va ajuta la toate nivelele de guvernare în statele membre, inclusiv autoritățile regionale și subregionale care s-au angajat atât de puternic în proces. Există o reală cerere de la bază spre vârf pentru acțiune", a mai spus ea.

"Raportul meu cere Comisiei și să se asigure că procedura pentru emisii în condiții reale de condus (RDE) este aprobată cât se poate de repede. Toți suntem de acord că o soluție trebuie găsită rapid pentru NOx. Oamenii cer acțiune în acest domeniu ca urmare a recentelor dezvăluiri din industria auto", a conchis ea.



Deputații au stabilit limite pentru dioxidul de sulf (SO2), oxizii de nitrogen (NOx), particulele organice volatile fără metan (NMVOC), metan (CH4), amoniac (NH3) și particule fine (PM, mai puțin de 2,5 micrometri) să fie atinse până în 2020 și 2030, conform propunerii Comisiei.

Deputații vor ca viitoarea directivă privind limitele naționale de emisii (NEC) să contribuie la reducerea emisiilor de mercur (HG) în UE, dar ar trebui efectuată o analiză de impact înainte să fie stabilite angajamentele naționale privind reducerile naționale de emisii.

Comisia Europeană și statele membre trebuie să ajungă la un acord imediat asupra propunerii aflate în dezbatere privind noul regulament pentru emisiile în condiții reale de condus (RDE), pentru a se asigura că toate politicile privind poluarea aerului din UE corespund obiectivului, mai spun deputații.

Deputații au votat și pentru a înlătura o propunere a Comisiei privind flexibilitatea care ar permite statelor membre să compenseze reducerile de emisii de oxizi de nitrogen, dioxizi de sulf și particule fine din transportul maritim internațional.

În schimb, Comisia ar trebui să aibă în vedere măsuri de a reduce emisiile din transportul maritim internațional, mai ales în apele teritoriale ale statelor membre și în zonele economice exclusive și, dacă ar fi potrivit, să facă o propunere legislativă în acest scop, mai spun deputații.

Deputatii vor începe negocierile cu Consiliul de Miniștri pentru a ajunge la un acord în primă lectură.

În 2010, poluarea aerului a dus la peste 400.000 de decese premature în UE, iar peste 62% din teritoriul UE a fost expus la eutrofizare, inclusiv 71% din ecosistemele Natura2000. Costurile externe cauzate de poluare sunt estimate la 330-940 miliarde euro pe an, inclusiv pagube economice directe de 15 miliarde de euro din zilele de lucru pierdute, 4 miliarde de euro din costurile de sănătate, 3 miliarde de euro din pierderi de profit din recolte și 1 miliard euro pagube asupra clădirilor (datele Comisiei Europene).

Nerespectarea standardelor actuale de calitate a aerului și noile obligații internaționale ale UE conform Protocolului de la Goeteburg împiedică o mai bună protecție a cetățenilor UE și a mediului. Domeniile care nu respectă standardele PM10 și NO2 reprezintă 32% și, respectiv, 24% din teritoriul UE, 40 milioane de cetățeni fiind în continuare expuși la nivele de PM10 peste valorile limită din UE.

Pagina 14 din 177

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: