O problemă stringentă a României, în context global, este impactul încălzirii globale: mai multe zone din ţara noastră prezintă un risc ridicat de secetă şi deşertificare, în special cele unde temperatura medie anuală este mai mare de 10°C; suma precipitaţiilor atmosferice anuale este sub 350 – 550 mm. Aceste schimbări au avut şi au în continuare efect considerabil asupra biodiversităţii.
Poluarea este la rândul său o ameninţare, în special cea manifestată la nivelul apelor sau poluarea cu nitraţi din surse agricole. În afara factorilor globali, ne putem referi şi la cazuri punctuale – o „aglomerare” de biodiversitate, aşa cum este Delta Dunării, poate fi ameninţată inclusiv prin fenomene precum braconajul sau vânătoarea – tocmai de aceea am semnat recent un ordin de ministru prin care este interzisă vânătoarea în Deltă.
Ce progrese ştiinţifice s-au făcut în domeniul biodiversităţii în România în ultimii ani?
Ministerul Mediului şi Pădurilor derulează proiecte şi studii cu privire la unele aspecte concrete legate de biodiversitate şi arii naturale protejate şi îşi propune ca pe viitor să aibă sub egida sa programe de cercetare ştiinţifică legate de acest aspect foarte important.
- declară Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Pădurilor –
Care credeţi că este cea mai mare ameninţare asupra biodiversităţii în România şi ce măsuri pot fi luate în acest sens?
În România, biodiversitatea este ameninţată pe mai multe planuri şi ne putem referi la acest fenomen global, dar şi punctual. Dezvoltarea urbană necontrolată, distrugerea ecosistemelor din zonele urbane prin diminuarea spaţiilor verzi sau construcţii pe spaţiile verzi au efecte negative considerabile atât asupra biodiversităţii, cât şi asupra calităţii vieţii.
