• Web Ecoatitudine
  • Web 11oct
  • Web IMM 1
Infomediu Europa

Infomediu Europa

o staţie de trafic amplasată în localitatea Turnu Măgurele:

evaluează influenţa traficului asupra calităţii aerului;
raza ariei de reprezentativitate este de 10 – 100 m;
poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10), şi parametrii meteo (directia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Punctele de control ale reţelei de monitorizare au fost alese astfel încât datele rezultate din analizele efectuate să furnizeze informaţii asupra poluării locale.

Datele despre calitatea aerului, provenite de la staţii, sunt prezentate publicului cu ajutorul unui panou exterior amplasat în localitatea Alexandria (la intersecţia str. Dunării cu str. Bucureşti) şi cu ajutorul unui panou  interior amplasat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Teleorman. Cele două panouri indică atât valorile înregistrate în municipiul Alexandria cât şi în municipiul Turnu Măgurele.

Din dorinţa de a informa cât mai prompt publicul, datele prezentate sunt cele transmise on-line de către senzorii analizoarelor din staţii (datele brute). Prin urmare, valorile trebuie privite sub rezerva că acestea sunt practic validate numai automat (de către software), urmând ca la centrul local al APM Teleorman să fie validate manual toate aceste date, iar ulterior să fie certificate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

În vederea facilitării informării publicului datele sunt afişate pe panouri sub formă de indici de calitate (de la 1 la 6), fiecărui indice corespunzându-i un calificativ evidenţiat printr-o culoare (verde, galben, roşu). Pentru a se putea calcula indicele general trebuie să fie disponibili cel puţin 3 indici specifici corespunzători poluanţilor măsuraţi.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare, precum şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.

Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cuprinde peste 100 de  staţii de monitorizare a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici.

Reţeaua de monitorizare permite autorităţilor pentru protecţia mediului să evalueze, să cunoască şi să informeze în permanenţă publicul, alte autorităţi şi instituţii interesate, despre calitatea aerului. Prin intermediul acestei reţele de monitorizare se iau măsuri prompte în timp util pentru diminuarea şi/sau eliminarea episoadelor de poluare sau în cazul unor situaţii de urgenţă, se previn poluările accidentale, populaţia fiind astfel avertizată.

Această investiţie este rezultatul implementării Proiectului PHARE CBC 2003 „Dezvoltarea unui program de gestionare a calităţii aerului la graniţa româno-bulgară, în cursul inferior al Dunării” şi răspunde cerinţelor naţionale şi europene de supraveghere a calităţii mediului înconjurător, fiind unul din cele mai complexe și mai moderne sisteme de monitorizare a calităţii aerului din Europa.

 

Roxana Mitroi – comp. Relaţii Publice, Comunicare, Programe, Proiecte
Tania Vasile – serv. Monitoring, Baze de Date şi Rapoarte
APM Teleorman

Sâmbătă, 09 Iulie 2011 07:10

Desulfurarea

Progresul tehnico-ştiinţific a afectat echilibrul om-natură prin accentuarea riscului real de epuizare a unor resurse naturale, modificarea calităţii aerului, apei şi solului, sporirea volumului şi a diversităţii deşeurilor, realizarea unor tehnologii generatoare de materiale reziduale şi toxice ce au constituit originea unor frecvente accidente, creând astfel, noi riscuri pentru sănătatea oamenilor şi a mediului.

Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli, ducând la probleme de mediu grave: schimbările climatice, poluarea urbană şi ploile acide.

În acest context, este evident că problemele privind poluarea atmosferei să se trateze pe cât posibil în mod global.

Organismele din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite studiază poluarea atmosferică a oraşelor, a zonelor industriale şi rurale. După mai multe statistici făcute, concentraţia dioxidului de sulf în atmosferă, în mai multe state dezvoltate, a scăzut ca urmare a aplicării diferitelor reglementări, dar există zone unde emisiile au crescut.

Principalele surse de poluare industrială sunt:

- Industria siderurgică şi metalurgică.

Industria de prelucrare a minereurilor în vederea extragerii componenţilor feroşi sau neferoşi se bazează în special pe procedee de topire şi înnobilare la temperaturi înalte în urma cărora rezultă cantităţi extrem de mari de gaze nocive şi pulberi.

- Industria petrochimică.

În rafinăriile din industria petrochimică apar emisii de hidrocarburi, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de carbon alături de alţi componenţi nocivi mai puţin importanţi. Pe perioada depozitării produselor, în special a celor rafinate, datorită tensiunii de vapori ridicate sunt posibile emisii, cel mai frecvent de propan şi butan.

- Industria materialelor de construcţii.

Industria materialelor de construcţii elimină mari cantităţi de praf şi mai puţin gaze nocive.

- Industria chimică.

Procesele tehnologice ce se desfăşoară în industria chimică conduc la poluarea atmosferei cu diverse substanţe: oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de azot, clor, etc.

- Industria minieră.

Ritmul ridicat de exploatare la minele deschise înseamnă dislocarea unor cantităţi mari de pământ şi eliminarea de pulberi solide.

- Industria energetică şi transporturile.

Industria energetică şi transporturile, sub aspect cantitativ, se situează pe primul loc al surselor de emisii de gaze nocive din cauza faptului că toate industriile necesită cantităţi mari de energie, iar obţinerea ei prin combustie este legată de generarea de cantităţi imense de gaze reziduale (dioxid de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon), praf şi fum.

Oxizii de sulf au acţiune dăunătoare, atât asupra organismului uman, asupra regnului vegetal cât şi asupra construcţiilor, din metal şi piatră.

Acţiunea SO2 constând în distrugerea clorofilei se înregistrează ziua, când activitatea fotosintetică este maximă. S-a constatat că prin expunerea unor plante la o atmosferă artificială de SO2, în urma absorbţiei unui gaz se elimină H2S, proces ce se desfăşoară numai în prezenţa luminii.

Combustibilii solizi conţin ca elemente principale: carbon, oxigen, azot, sulf, elemente ce formează masa organică, alături de substanţe minerale şi apă ce alcătuiesc masa anorganică.

Sulful total conţinut de cărbuni este alcătuit din sulf organic, sulf piritic şi sulf sulfatic. În timpul procesului de combustie se transformă în dioxid de sulf şi în mai mică măsură în trioxid de sulf.

Conţinutul total de sulf din cărbune variază în limite largi pentru diferite zăcăminte în funcţie de condiţiile de formare ale acestora.

Cărbunii româneşti au un conţinut mediu de sulf de 2-3%, variind de la 0,3 pentru antracitul de la Schila până la 8% pentru huila de Cozia.

Reducerea emisiilor de SO2 se realizează prin:

a)      Prelucrarea materiilor prime ce conţin sulf înainte de a fi introduse în procesul tehnologic;

b)      Desulfurarea gazelor de ardere.

În vederea micşorării nocivităţii gazelor emise, varianta cea mai studiată şi aplicată este desulfurarea gazelor de ardere.

Reţinerea dioxidului de sulf din gazele reziduale se poate realiza prin procedee convenţionale ce au la bază procese ca: absorbţia, adsorbţia, oxidare catalitică, reducere catalitică şi procedee neconvenţionale prin iradiere cu fascicul de electroni acceleraţi sau fascicul de electroni – microunde.

Constantin Moşoiu - Director Coordonator – ARPM Craiova
Robert Georgescu – Consilier P.P.-R.P.-C. – ARPM Craiova

 

EU ETS - primul sistem internaţional de comercializare al emisiilor de CO2 din lume, înregistrează cca. 11.500 de instalaţii mari consumatoare de energie din Uniunea Europeană, care emit aproape jumătate din emisiile de CO2 din Europa; schema include instalaţiile de ardere, instalaţiile de producere fontă şi oţel, fabricile de ciment şi var, fabricile de ceramică, hârtie, sticlă şi rafinăriile de petrol.

Prin intermediul Planurilor Naţionale de Alocare (PNA), Statele Membre UE stabilesc  cantitatea totală de certificate de emisii de GES (emisii de CO2) care se acordă la nivel naţional şi la nivel de instalaţie EU ETS. Prima perioadă de comercializare a fost 2005 – 2007, cea de-a doua este între 2008 – 2012, iar a treia perioadă va începe din 2013.

În calitate de stat membru al UE, România a realizat prin HG nr.780/2006 transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2003/87/EC (EU ETS), care face parte din acquis-ul comunitar de mediu.

În România, numărul total de instalaţii EU ETS, în care se desfăşoară activităţile prevăzute în Anexa nr. 1 a HG nr.780/2006, aşa cum rezultă din Planul Naţional de Alocare, se prezintă astfel:

-   anul 2007:                       244 instalaţii;

-   perioada 2008-2012:       229 instalaţii.

Directiva EU ETS stabileşte la nivelul statelor membre, cadrul general privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de GES, lăsând la latitudinea fiecărui stat membru  dezvoltarea legislaţiei subsecvente privitoare la obţinerea autorizaţiei privind emisiile de GES, monitorizarea şi verificarea emisiilor de CO2 provenite de la activităţile industriale care participă la EU ETS.

În vederea armonizării şi îmbunătăţirii funcţionării EU ETS este necesară cunoaşterea procedurilor aplicate de către fiecare stat membru pentru implementarea şi funcţionarea schemei, astfel încât Comisia Europeană, prin Decizia 2005/ 381/EC – art. 21, solicită fiecărui stat membru transmiterea anuală a unui raport privind aplicarea cerinţelor Directivei 2003/87/EC privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES – până la 30 iunie anul în curs (pentru datele aferente anului anterior).

Raportul, care constă în completarea de către fiecare stat membru a chestionarului privind implementarea Directivei 2003/87/EC, prevăzut în Anexa la Decizia 2006/803/EC, care amendează Decizia 2005/381/EC, cuprinde informaţii referitoare la:

-   procedura de alocare a certificatelor de emisii de GES;

-   utilizarea unităţilor de reducere a emisiilor (ERU) şi a reducerilor de emisii certificate (CER) rezultate din activităţile de proiect;

-   administrarea registrului naţional;

-   aplicarea cerinţelor din Ghidului privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de GES;

-   desfăşurarea activităţii de verificare a rapoartelor privind monitorizarea emisiilor de   GES;

-   aspecte privind conformarea cu cerinţele Directivei EU ETS;

-   regimul fiscal al certificatelor de emisii de GES.

Pe baza rapoartelor primite de la statele membre, Comisia întocmeşte un raport privind aplicarea cerinţelor Directivei EU ETS în Uniunea Europeană, care are ca obiectiv cunoaşterea procedurilor aplicate de către fiecare stat membru pentru implementarea şi funcţionarea schemei, în vederea armonizării şi îmbunătăţirii funcţionării EU ETS.

Pentru îndeplinirea cerinţelor EU privind raportarea aplicării Directivei 2003/87/EC, în România s-a implementat la nivel central un sistem informatic de gestionare a informaţiilor privind implementarea Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES (ECO2Nat ), prin intermediul căruia se creează la nivel central o bază de date emisii de CO2, necesară pentru îndeplinirea cerinţelor de monitorizare şi raportare a emisiilor de GES (CO2) provenite de la sectoarele, activităţile şi instalaţiile care intră sub incidenţa EU ETS.

Procesul de monitorizare a instalaţiilor ETS din România se bazează pe datele care sunt disponibile la nivelul operatorilor (cuprinse în rapoartele de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră), care sunt validate anual de către un organism de verificare acreditat şi transmise la Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului până la 31 martie anul curent (pentru emisiile aferente anului precedent).

Configurarea sistemului informatic de gestionare a informaţiilor privind implementarea Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES s-a realizat etapizat (prototip şi sistem final), în conformitate cu cerinţele legislative specifice României, astfel încât să reprezinte un instrument util, care să răspundă cerinţelor utilizatorului.

Sistemul informatic de gestionare a informaţiilor privind implementarea Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES este alcătuit din două aplicaţii:

Ø  Aplicaţie la nivel local – dedicată operatorilor instalaţiilor EU ETS din România, care funcţionează ca aplicaţie autonomă şi permite înregistrarea datelor referitoare la emisiile de CO2 generate de instalaţie în perioada de raportare şi generarea raportului privind monitorizarea emisiilor de GES;

Ø  Aplicaţie la nivel central – ECO2Nat - dedicată utilizatorilor de la nivel central (MM şi ANPM), care funcţionează ca aplicaţie server SQL şi înlesneşte modul multi acces, şi cuprinde  următoarele module:

-   Modulul administrativ – permite controlul drepturilor de acces pentru anumite aplicaţii incluse în sistemul informatic, pentru anumite funcţii ale acestor aplicaţii şi pentru anumiţi operatori / instalaţii din anumite teritorii specificate. De asemenea această funcţie permite protecţia împotriva modificării datelor din baza de date şi generarea diverselor tipuri de rapoarte administrative.

-   Modulul poştal – dedicat înregistrării tuturor mesajelor electronice dintre ANPM şi entităţile din România implicate în ETS, (ex: operatori, agenţii locale sau regionale, organisme de verificare, etc.). Modulul poştal poate fi utilizat de asemenea  şi în procesul de organizare a documentelor trimise în interiorul departamentului.

-   Modulul CO2 – permite înregistrarea datelor relevante referitoare la monitorizarea emisiilor de CO2 aferente fiecărei instalaţii din România inclusă în ETS. De asemenea este prevăzută posibilitatea de înregistrare a datelor referitoare la situaţia legală a documentelor ETS, ca de exemplu planurile privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de GES şi rapoartele privind monitorizarea emisiilor de GES verificate, depuse la ANPM.

-   Modulul Raport - permite 3 tipuri de raportări: de nivel (teritorial şi nivelurile datei de baze ECO2), de informaţii (gama de elemente legată de fiecare nivel), criterii – setul de parametrii privind datele disponibile pentru fiecare nivel specificat. De asemenea sistemul permite şi generarea unor rapoarte pre-definite, cu conţinut fix.

Modul de operare a sistemului informatic de gestionare a informaţiilor privind implementarea Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES este prezentat în schema de mai jos:

Figura nr.1  Schema sistemului ECO2 Nat

Operatorii instalaţiilor ETS introduc datele referitoare la monitorizarea emisiilor CO2 care trebuie înregistrate şi sunt utilizate pentru întocmirea raportului privind monitorizarea emisiilor de GES, care este validat de către un organism de verificare acreditat.

Rapoartele privind monitorizarea emisiilor de GES verificate sunt transmise în format hârtie la ANPM, aceste date putând fi transmise şi în format electronic, pentru  importarea automată în baza de date la nivel central.

Sistemul informatic pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de GES (CO2) asigură colectarea şi prelucrarea datelor de emisii de CO2 provenite de la nivelul instalaţiilor EU ETS, într-un mod unitar şi facil, în conformitate cu cerinţele legale. Prin implementarea sistemului se reduce timpul necesar colectării datelor şi prelucrării ulterioare a acestora, în vederea întocmirii diferitelor tipuri de rapoarte interne şi rapoarte UE obligatorii (Decizia 2006/803/EC).

IRENE SAMOILA,

Expert senior protecţia mediului, Divizia Energie&Mediu, SC ISPE SA

 

În prezent, omenirea se confruntă cu trei provocări majore:

 

  • creşterea economică;
  • consumul de energie şi resurse;
  • conservarea mediului ambiant.

În condiţiile specifice sectorului energetic sunt necesare investiţii care implică eforturi financiare semnificative.

Transpunerea legislaţiei europene de mediu implică obligaţii deosebite pentru sectorul industrial şi implicit pentru cel energetic, obligaţii care nu se pot realiza decât prin utilizarea unor tehnici performante, care au ajuns acum la un nivel mondial de disponibilitate.

Directiva europeană pentru instalaţii mari de ardere – 2001/80/EC – are ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului în ţările Uniunii Europene şi protecţia contra riscurilor de sănătate datorate poluării aerului.

Instalaţiile mari de ardere contribuie considerabil la emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, astfel că este necesară conformarea instalaţiilor mari de ardere existente la cerinţele stadiului actual al celor mai bune tehnici disponibile.

Utilizarea acestora face posibilă arderea unor cărbuni inferiori, permiţând încadrarea funcţionării instalaţiilor energetice în prevederile reglementărilor europene de mediu.

Efectele nocive ale oxizilor de azot sunt următoarele:

● dăunează organismului uman,

● determină formarea ploilor acide,

● contribuie la distrugerea stratului de ozon din stratosferă,

● influenţează clima prin accentuarea efectului de seră.

Pentru a limita efectele nocive ale acestora, concentraţia oxizilor de azot în gazele de ardere este strict limitată.

În România, concentraţiile limită ale oxizilor de azot în gazele de ardere sunt reglementate de H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere cu completările şi modificările ulterioare (H.G.nr. 322/2005 şi respectiv H.G. nr. 1502/2006).

Astfel pentru instalaţii mari de ardere cu putere termică mai mare de 500 MWt, limita este de 500 mg/Nm3, iar începând cu 01.01.2016 va fi de 200 mg/Nm3.

În mod practic, pentru grupurile energetice nr. 3 şi 6, conform studiului de fezabilitate pentru retehnologizare se va aplica soluţia de la grupul energetic nr. 5 şi insuflarea de aer terţiar pe trei nivele de duze, rezultând o reducere a oxizilor de azot cu cca. 40%.

Având în vedere că limita maximă admisă pentru oxizi de azot începând cu 01.01.2016 este de 200 mg/Nm3 se impune implementarea urgentă a soluţiilor prezentate mai sus.

Concentraţia oxizilor de azot de 200 mg/ Nm3 se poate realiza numai aplicând toate cele patru soluţii tehnologice astfel:

● insuflarea de aer terţiar deasupra morilor;

● insuflarea de aer terţiar între ieşirea din arzător şi aspiraţia morilor;

● insuflarea de gaze arse recirculate într-o zonă situată deasupra arzătoarelor;

● concentrarea prafului de cărbune la ieşirea din mori.

Concentraţia oxizilor de azot determinată la ieşirea din focar rămâne aceeaşi şi la evacuarea gazelor de ardere în atmosferă.

În ceea ce priveşte temperatura gazelor de ardere şi concentraţia de CO la ieşirea din focar, în soluţia cu insuflare de aer terţiar deasupra aspiraţiilor morilor de cărbune se realizează valori maxime, iar în soluţia cu insuflare de gaze arse recirculate şi concentrator de praf, se realizează valorile cele mai mici.

Soluţiile cele mai favorabile din punct de vedere a evitării zgurificării sunt tehnologiile cu concentrator.

Pe lângă măsurile primare aplicate pentru reducerea oxizilor de azot se folosesc şi măsuri secundare prin care se încearcă eliminarea oxizilor de azot deja formaţi.

Majoritatea tehnologiilor se bazează pe injecţia de amoniac, uree sau alte componente, care reacţionează cu NOx, formând azot molecular.

Măsurile secundare se împart în două categorii:

◙ Reducerea catalitică selectivă (RCS),

◙ Reducerea necatalitică selectivă (RNCS).

Aplicarea acestor metode secundare prezintă numeroase avantaje:

♦ Pot fi folosite pentru diverşi combustibili, exemplu gaz natural, păcură şi cărbune,

♦ Nu creează poluanţi suplimentari;

♦ Emisia de NOx poate fi redusă cu mai mult de 90%.

Aplicarea acestor procedee presupune costuri de investiţii şi operare considerabile, costul pe tona de NOx redus variază în funcţie de tipul de cazan, costul reactivilor etc.

Director Executiv  ARPM Craiova
Dr. Ing. Monica Daniela Mateescu
Relaţii Publice, Comunicare, Programe, Proiecte
Alina Voinescu

Chiar dacă în privinţa integrării şi coerenţei structurale a zonelor situate de-a lungul frontierei româno – ucraniene s-au înregistrat progrese, nu putem ignora faptul că în acest domeniu persistă încă deficienţe serioase:

§ cooperarea inter-instituţională transfrontalieră este încă insuficient dezvoltată;

§ conexiunile dintre reţelele de infrastructură sunt încă insuficiente;

§ forumurile organizate pentru facilitarea apropierii dintre locuitorii şi instituţiile vecine sunt

încă puţine.

Pornind de la aceste premise, din iniţiativa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, în parteneriat cu Primăria municipiului Satu Mare, s-a obţinut o finanţare în valoare de 780000 Euro pentru proiectul „Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”, prin Programul Phare CBC România – Ucraina 2005 şi va fi finalizat în luna iunie 2009 urmărind realizarea unui „Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier” ce va avea ca scop extinderea infrastructurii de  monitorizare  a aerului în zona de frontieră şi dezvoltarea capacităţii instituţionale de acţiune şi cooperare în domeniul mediului.

Obiectivele proiectului:

Ø  pe termen scurt

Realizarea unui sistem modern de monitorizare a calităţii aerului şi comunicare în regiunea transfrontalieră;
Creşterea capacităţii instituţionale de acţiune în domeniul educaţiei privind protecţia mediului;
Crearea cadrului necesar pentru realizarea unui sistem instituţionalizat de cooperare între autorităţile publice, organizaţiile neguvernamentale şi unităţile de învăţământ cu preocupări în domeniul protecţiei mediului de pe ambele părţi ale frontierei;

Ø  pe termen mediu şi lung

Inducerea în rândul populaţiei şi a agenţilor economici – prin intermediul programelor educaţionale şi a măsurilor de informare – a unor schimbări pozitive de mentalitate şi a unei atitudini proactive faţă de mediu;
Determinarea unor mutaţii pozitive la nivelul autorităţilor publice locale şi regionale din zona graniţei româno-ucrainiene în privinţa alocărilor bugetare destinate protejării mediului.

Complexul de educaţie ecologică şi de monitorizare a aerului va găzdui, în premieră în Satu Mare şi la nivel naţional, o gamă complexă de activităţi destinate în special tinerei generaţii începând de la vârsta preşcolară, societăţii civile, administraţiei locale şi agenţilor economici, creând astfel premisele producerii unor mutaţii importante la nivelul mentalităţilor, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va avea cu siguranţă rezultate cuantificabile în planul acţiunii.

În urma consultării APM cu Consiliul Local Satu Mare, o locaţie potrivită pentru promovarea educaţiei ecologice este fosta baie comunală din municipiul Satu Mare aflată în Grădina Romei.

Situarea complexului în cel mai mare parc din oraş – locul preferat de relaxare al copiilor de toate vârstele – ne face încrezători în ceea ce priveşte impactul pe care activităţile promovate îl vor avea asupra tinerei generaţii.

Alegerea acesteia pentru reabilitare a fost determinată de faptul că imobilul este situat în Grădina Romei, cel mai mare parc din municipiul Satu Mare. Grădina Romei se întinde pe o suprafaţă de 7,5 ha şi impresionează prin numeroasele exemplare deosebite din specii de arbori cum ar fi platanul, frasinul, plopul chinezesc, castanul porcesc, salcia pletoasă şi salcia plângătoare, nucul american şi nucul negru, mesteacănul, teiul cu frunza mică, catalpa, zada.

În prezent, cu sprijinul municipalităţii, în acest parc s-a construit un loc de joacă pentru copii, realizat la standarde europene, din materiale ecologice. Din aceste motive, alegerea unui astfel de cadru natural ca locaţie pentru sediul Complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului are şi  valoarea de simbol al comuniunii dintre om şi natură, a capacităţii de regenerare a naturii.

Prin reabilitarea imobilului şi crearea Complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului, clădirea va dobândi următoarele funcţiuni principale:

¨      săli de curs pentru preşcolari şi elevi din învăţământul gimnazial şi liceal şi pentru formarea profesională a cadrelor didactice

Pornind de la necesitatea educării în spirit ecologic a tinerei generaţii, complexul oferă spaţiul adecvat desfăşurării orelor de ecologie, punând la dispoziţia elevilor şi profesorilor materialul didactic necesar, un laborator cu aparatură performantă şi posibilitatea de a colabora cu specialişti în protecţia mediului.

În prezent „Ecologia” fiind o materie opţională,  unităţile de învăţământ nu oferă condiţii nici în ceea ce priveşte dotarea materială şi nici în ceea ce priveşte pregătirea profesorilor. În marea majoritate a cazurilor, profesorii care predau această disciplină nu au o pregătire de specialitate.

¨      sală de conferinţă. Va servi la organizarea de conferinţe, cursuri, seminarii şi reuniuni la nivel regional şi transfrontalier, destinate reprezentanţilor comunităţilor locale, ai organizaţiilor neguvernamentale cu preocupări în domeniul ecologiei, ai învăţământului preuniversitar şi universitar, întâlnirilor dintre tinerii ecologişti din România şi Uniunea Europeană, întâlnirilor de lucru cu partenerii din Ucraina.

¨      sală de expoziţie, cerc ecologic.Va servi pentru expunerea lucrărilor realizate de elevii care frecventează cercul ecologic, a desenelor, picturilor şi fotografiilor având ca temă protecţia mediului, a obiectelor realizate din materiale reciclabile.

¨coş de fum. Pe coşul de fum cu  o înălţime de circa 30 m va fi montată o cameră web care  va monitoriza traficul rutier din municipiu şi care va fi conectată la site-ul realizat odată cu implementarea proiectului.

¨      laborator dotat conform standardelor europene. Destinaţia sa principală este aceea de a asigura o monitorizare permanentă a calităţii aerului, atât prin intermediul staţiei automate amplasată la Satu Mare în paralel cu realizarea proiectului, cât şi prin interconectarea reţelei româneşti de monitorizare a calităţii aerului şi de avertizare a poluărilor accidentale în zona de frontieră realizată prin prezentul proiect – cu cea a părţii ucrainiene. De asemenea dotarea laboratorului permite biomonitorizarea efectelor poluării produse de traficul rutier în zona de frontieră, prin colectarea de frunze din copacii de pe marginea drumului şi supunerea acestora la probe de laborator.

Evaluarea vizează în special determinarea concentraţiei de metale grele şi va fi realizată de specialişti în domeniul protecţiei mediului.

Vizualizarea traficului va furniza informaţii care vor veni în completarea celor provenite de la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului care este instalată în municipiul Satu Mare prin integrarea acesteia în reţeaua naţională de monitorizare (investiţie realizată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile).

Pentru asigurarea continuităţii activităţilor de monitorizare a calităţii aerului, prin proiectul Phare CBC România – Ucraina, se va realiza infrastructura de monitorizare a calităţii aerului în zona de frontieră cu Ucraina prin montarea de senzori, adică un sistem de detecţie utilizat pentru detectarea şi monitorizarea conţinutului de gaze toxice din mediul ambiant, amplasat atât la punctul de trecere frontieră a sistemului feroviar cât şi la circulaţia rutieră. Sistemul va fi compus din două unităţi de măsurare şi de o unitate centrală de colectare şi tranmisie date fără fir (wireless).

Totodată, prin laboratorul dotat conform standardelor UE din cadrul complexului se va demara activitatea de biomonitorizare, activitate care se va realiza cu implicarea tinerilor.

Rezultatele monitorizării calităţii aerului şi a biomonitorizării, a efectelor poluării produse de traficul rutier şi feroviar în zona de frontieră, vor putea fi utilizate ca bază de promovare a unor politici de transport cu orientare ecologică.

Avantajul complexului constă în crearea – într-un cadru natural deosebit – a unui spaţiu educaţional care să beneficieze de experienţa specialiştilor de mediu şi de o dotare la standarde europene şi în care, prin participarea Agenţiei de Protecţia Mediului Satu Mare, a administraţiei locale, societăţii civile şi agenţilor economici, dar şi prin cooperarea cu partenerii din Ucraina, să aibă loc conjugarea eforturilor unei largi palete de actori preocupaţi de reducerea impactului distructiv al activităţilor umane asupra naturii.

Bekessy  Elisabeta,
Director executiv
APM Satu Mare

 

În scopul promovării cooperării transfrontaliere, Uniunea Europeană a alocat fonduri şi a organizat variate iniţiative şi programe, astfel Statele Membre participă într-o politică regională europeană co-finanţată de fonduri europene. Politica de vecinătate a Uniunii Europene prevede obiective ambiţioase bazate pe angajamente comune şi implementarea reformelor economice şi instituţionale.

În acest sens, componenta „Dezvoltare economică şi socială” are ca obiectiv intensificarea cooperării economice şi sociale trasfrontaliere. Pe această prioritate, în cadrul Programului Phare CBC 2006 România – Republica Moldova, la  măsura 1.1. – Protecţia mediului şi naturii – Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, în parteneriat cu Asociaţia ECOVAS  Vaslui – România şi Asociaţia Obştească Cutezătorul Făleşti -Republica Moldova derulează proiectul  „Management comun România – Republica Moldova pentru protecţia calităţii  aerului”, pe o durată de 14 luni, începând cu septembrie 2008.

Proiectul contribuie la dezvoltarea unui sistem comun de management pentru protecţia calităţii aerului în regiunea  de graniţă  România – Moldova, prin înfiinţarea Centrului de Management Comun pentru Protecţia Aerului, instruirea specialiştilor  de mediu din cadrul autorităţilor de mediu din România şi Republica Moldova,  achiziţionarea şi amplasarea în zona de graniţă a unei staţii automate pentru monitorizarea calităţii aerului, asigurarea unui sistem informatizat de transmitere şi afişare a datelor în România şi Republica Moldova privind calitatea aerului, îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii de informaţii de mediu de interes pentru publicul larg din această zonă printr-o informare eficientă.

Proiectul „Management comun România – Republica Moldova pentru protecţia calităţii  aerului”, Cod Proiect RO 2006/018 – 447.01.01.06, este finanţat 90% de Uniunea Europeană prin Programul Phare CBC 2006 România – Republica Moldova, având un buget de 547 000 Euro.

Proiectul răspunde nevoilor beneficiarilor finali, autorităţi locale publice din mediul rural şi urban din zona de graniţă România – Republica Moldova, autorităţi de mediu (Agenţii pentru Protecţie a Mediului din România şi Inspectorate Ecologice Raionale din Moldova), ONG-uri de mediu din zona ţintă a proiectului, populaţia şi agenţii economici cu activitate industrială din aria de implementare a proiectului, deoarece:

§  îmbunătăţeşte capacitatea de acţiune a autorităţilor de mediu şi a autorităţilor publice locale din zona de graniţă prin creşterea capacităţii operaţionale a acestora ca instituţii publice;

§  identifică oportunităţi pentru ONG-urile de mediu de colaborare transfrontalieră şi de acţiune în scopul informării publicului şi a reducerii impactului poluării atmosferei asupra societăţii umane;

§  creşte nivelul de informare al agenţilor economici cu privire la cadrul legal şi procesul de protecţie a calităţii aerului, în sensul alinierii acestora la standardele naţionale şi europene;

§  permite informarea eficientă a populaţiei, ceea ce permite demararea acţiunilor necesare pentru reducerea impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii umane şi asupra biodiversităţii.
[/caption]

Rezultate estimate:

1. Centrul de management comun pentru protecţia aerului - dotat cu echipamentele corespunzătoare;

2. Starea calităţii aerului în regiunea transfrontalieră România – Republica Moldova;

Ø  1 Raport al studiului socio-demografic;

Ø  1 Raport al studiului de impact al activităţilor economice asupra calităţii aerului;

Ø  1 Raport al studiului de evaluare a dinamicii climatice în zona transfrontalieră;

Ø  Publicaţia  „Starea de calitate a aerului în zona tranfrontelieră România-Republica Moldova” – 1000 exemplare.

3. 40 de specialişti în protecţia mediului şi funcţionari publici din România şi Republica Moldova, informaţi – instruiţi în domeniul protecţiei calităţii aerului în context transfrontalier:

Ø  Publicaţie – Materialul de informare şi instruire – protecţia calităţii aerului în context transfrontalier România – Republica Moldova – 100 exemplare

4. Infrastructura de monitorizare a calităţii aerului în zona de graniţă – o staţie automată de monitorizare a aerului la standarde europene amplasată în zona de graniţă Romînia – în conformitate cu: Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei şi a Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/25.06.2002 (M.Of. nr. 765/21.10.2002);

5. Sistem informatizat de afişare şi transmitere a datelor obţinute din monitorizarea calităţii aerului în zona de graniţă România – Republica Moldova;

Ø  15 de persoane din România şi Republica Moldova, instruite privind  sistemul de transmitere si afisare a datelor.

6. Un grup de lucru şi coordonare intersectorial, transfrontalier pentru protecţia calităţii aerului;

Ø  30 de persoane din România şi Republica Moldova – membrii ai Grupului de lucru pentru elaborarea „Ghidul de acţiuni comune pentru protecţia calităţii aerului în context transfrontalier”.

7. Publicaţia Ghidul de acţiuni comune pentru protecţia calităţii aerului în context transfrontalier - 1 000 exemplare;

8. Pagina web – cu Forum de discuţii pentru managementul protecţiei atmosferei;

9. Creşterea cu 15% gradului de informare a publicului (populaţie, autorităţi, agenţi economici) cu privire la impactul poluării atmosferice asupra societăţii umane.

Prin proiect se creează premisele dezvoltării relaţiei bilaterale România - Republica Moldova la nivel regional în domeniul protecţiei mediului. Infrastructura de monitorizare şi sistemul de transmitere a datelor vor continua să funcţioneze şi să deservească zona transfrontalieră după finalizarea proiectului. Acest proiect are un grad mare de replicabilitate, la nivelul tuturor zonelor de graniţă atât în România cât şi în Republica Moldova.

Proiectul asigură un management comun de evaluare şi gestionare a calităţii aerului, prin monitorizare, pentru regiunea de graniţă România - Republica Moldova, implicând structuri public - private din cele două ţări, având în vedere: amploarea impactului poluării atmosferei asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii, lipsa informaţiilor despre indicii de poluare în special în zona transfrontieră, lipsa abordării transfrontiere a acestei probleme, lipsa informării publicului privind impactul poluării aerului asupra sănătăţii.

drd.ing. Budianu Mihaela
Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui

 

Pagina 176 din 176

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: