• Web Ecoatitudine
  • Web 11oct
  • Web IMM 1
Marți, 21 Martie 2017 23:44

Studiu: agricultura organică nu este atât de sustenabilă. Ce spun promotorii români ai agriculturii organice

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances, agricultura organică nu este atât de sustenabilă precum s-ar crede, față de cea convențională. Am încercat să vedem în ce măsură afirmația exprimată în studiu se aplică în cazul agriculturii organice din Romania. Pentru a afla acest lucru, am stat de vorbă cu Ionuț Bădica de la România în Tranziție și cu Raluca Ouriaghli de la Ateliere fără Frontiere.

 

Verena Seufert, unul dintre autorii studiului – Many shades of gray—The context-dependent performance of organic agriculture, a comentat pentru publicația grist.org rezultatele cercetării sale. Seufert este cercetătoare în cadrul University of British Columbia din Canada.

Ea susține că agricultura organică este mai prietenoasă cu insectele, cum ar fi albinele, pentru că nu folosește pesticide. Totuși, per total, acest tip de agricultură nu este neapărat mai bun pentru mediu. Motivul ar fi că agricultura ecologică produce mai puțină mâncare pe aceeași suprafață de teren decât o face agricultura tradițională. Randamentele mai reduse ale agriculturii ecologice înseamnă că mai mult teren este folosit pentru a produce mai puține resurse.

„Cel mai evident beneficiu pe care agricultura organică îl are este că cei care se ocupă de aceasta sunt mai puțin expuși la substanțe toxice din pesticide. Alt beneficiu este că, în recoltele organice, se regăsesc cantități mai mici de pesticide”, potrivit lui Seufert.

De asemenea, mai susține aceasta, pentru aceeași cantitate de alimente produse, fermele ecologice tind să polueze mai mult cu azot decât fermele convenționale. În plus, mai spune ea, reglementările în domeniul agriculturii organice nu ar trebui să se oprească la interzicerea substanțelor chimice din pesticide și fertilizatori. Una dintre soluțiile propuse de ea este rotația culturilor.

„Asta nu înseamnă că agricultura organică este rea sau că nu ar trebuie să fie o parte din soluție. Înseamnă doar  că trebuie să îmbunătățim agricultura organică. Dacă vrei să faci agricultura organică mai sustenabilă, trebuie să incluzi cele mai bune practici și reglementări de mediu”, a declarat cercetătoarea.

Care este situația agriculturii organice din România

Ionuț Bădica, implicat în proiectul „Grădina din curtea școlii” – prin care elevii sunt învățați despre ecologie, permacultură și grădinărit – este de părere că ar trebui, de la început, clarificate câteva lucruri. El susține că agricultura organică și cea tradițională sunt imperfecte.

„Se pune problema de sustenabilitate și se discută despre producție. Producția însemnând ceea ce culegi de acolo de pe teren. Or, nu e aia singura producție pe care poți să o ai. Din punctul meu de vedere, nici agricultura tradițională, nici cea organică nu sunt perfecte și nu au cum să continue la infinit pentru că, dacă s-ar perpetua la infinit, ar distruge mediul”, spune acesta.

Modelul pe care Ionuț Bădica îl propune este mai degrabă agricultura regenerativă.

Există a treia poveste care este agricultura regenerativă. Agricultura nu se traduce doar prin producerea hranei și a materiei prime pentru industrii. Or, agricultura organică și agricultura tradițională doar produc și nu regenerează solul, de exemplu.

Din punctul său de vedere, studiul este incomplet și problema este pusă greșit.

Articolul pleacă, chiar din primul paragraf, de la ideea că trebuie să producem mâncare pentru o populație în creștere. Asta este fals. Nu trebuie să producem mâncare pentru o populație în creștere, ci trebuie să distribuim mâncarea pentru o populație în creștere. Există destulă mâncare, doar că nu este distribuită echitabil. Vezi principiul Zero Waste și Fără risipă.

Pe lângă metode regenerative, cum ar fi cuplarea unor specii de plante care se ajută unele pe altele, rotația culturilor este de la sine înțeleasă. Totuși, Ionuț Bădica crede că o problemă este și lipsa de etică.

Că la noi în România o parte din teren este luat de arendași, care nu au o etică, este o altă problemă. Arendașii, inclusiv străini, nu au etică. Exploatezi terenul omului până nu mai poți și când nu mai poate ternul, vii cu remorca de azot și împrăștii azotul. Asta poți să o vezi mai ales acum. Dacă te duci pe câmpuri, vezi tractoare cu saci plini de azot și îi vezi cum îi împrăștie.

Directorul de la Ateliere fără frontiere, Raluca Ouriaghli, este și cea care coordonează proiectul Bio&co. Prin intermediul acestuia, persoanelor defavorizate li se oferă un loc de muncă. Activitatea Bio&Co este producția de legume bio într-o seră din județul Dâmbovița. Prin intermediul acestui proiect, organizatorii doresc să reducă risipa alimentară și poluarea și să integreze economic și social persoanele defavorizate și vulnerabile.

Raluca Ouriaghli face distincția între două tipuri de agricultură bio. Aceasta poate fi agricultură biologică, care respectă principiile agriculturii naturale, și agricultură bio după modelul capitalist.

Dacă vorbim despre agricultura biologică industrială pe suprafețe mari, există într-adevăr astfel de exploatări, care sunt făcute după modelul capitalist de a face agricultură intensivă și cât mai mulți bani de către marile grupuri industriale. Faptul ca produsul este bio devine un argument de vânzare. Producțiile respective se pot vinde mai scump, chair dacă modul de producție nu justifică neapărat un preț mai ridicat.

Unul dintre principiile agriculturii biologice nenidustrializate, spune Raluca Ouriaghli, este să prezervi diversitatea și solurile pe termen lung, pentru generațiile viitoare.

Prin rotația culturilor, solul este îmbunătățit de la an la an și nu distrus ca în agricultura intensivă. Rotația culturilor permite ca în sol să nu se regăsească mai multe sau mai puține nutrimente decât cele care sunt necesare ecosistemului respectiv. Pentru biodiversitate, pentru calitatea solului, a pânzelor freatice, a aerului, a plantelor șamd.

În ceea ce privește productivitatea pe care o poate avea agricultura ecologica față de cea convențională, coordonatoarea Bio&Co susține că există studii care să demonstreze contrariul:

Dimpotrivă, agricultura biologică produce mai mult la hectar dacă este făcută pe un sistem de prezervare a mediul și a biodiversității. Agricultura ecologică în general are o productivitate mai mare. În agricultura ecologică se folosesc principii de diversitate a soiurilor și a speciilor, prin care plantele se ajută unele pe celelalte și le fac să fie mai rezistente la boli.

Nu la fel se întâmplă în cazul agriculturii intensive.

Agricultura intensivă produce o singură varietate de porumb sau o singură varietate de grâu pe suprafețe foarte mari și pe din ce în se mai multe continente. S-au pierdut foarte multe varietăți de cereale tocmai din această cauză. Pentru ca s-au ales una, două varietăți care sunt cultivate intensiv. În cazul tomatelor nu mai există acea varietate care exista înainte. 

 

 

Sursa: 

www.green-report.ro

 

 

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: