• Web IMM
  • Web Ecoatitudine
  • WebMD
Miercuri, 31 August 2016 03:28

Curtea Europeana de Justitie a decis ca Romania a incalcat dreptul UE, prin neluarea unor masuri pentru prevenirea poluarii de la Moldova Noua

Scris de Relu Ștefan
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre prin care constată că România a încălcat dreptul UE, prin neluarea măsurilor necesare în scopul prevenirii poluării cu praf de pe suprafaţa iazului Boşneag-extindere, aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea SC Moldomin SA Moldova Nouă.
Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri împreună cu autorităţile competente în domeniul care face obiectul cauzei - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională pentru Resurse Minerale - depun toate eforturile pentru implementarea rapidă a unei soluţii în ceea ce priveşte iazul Boşneag-extindere.
“În acest sens, adaptăm cadrul legislativ pentru a răspunde corespunzător obligațiilor ce decurg din Directiva 2006/21/CE. Urmărim cu atenție procesul de implementare a unei soluții, în ceea ce priveşte iazul Boşneag-extindere și vom demara o analiză menită să clarifice responsabilitatea situației prezente.
De asemenea, vom purta un dialog strâns cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să evităm declanşarea unei acţiuni în constatarea neexecutării hotărârii pronunţate și impunerea unor sancțiuni pecuniare. Precizăm că la acest moment nu se aplică sancţiuni pecuniare.” , se precizează într-un comunicat de presă dat de Biroul de Presă al Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri .
Cauza are ca obiect o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor consacrate de dreptul UE, si anume art. 4 şi 13 alin. (2) din Directiva privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive 2006/21/CE în ceea ce priveşte iazul Boşneag-extindere.

Dar să ne amintim cine este SC Moldomin SA Moldova Nouă.

Mina de cupru din Moldova Nouă (Caraş-Severin) a funcţionat până în anul 2006. În urma ei au rămas haldele de steril ale Moldomin, care poluează atât România, cât şi Serbia. Una din cele mai mari probleme cu care se confruntă localnicii din micuţul oraş de pe clisura Dunării este poluarea cu praf. Orice om pe care îl întâlneşti pe stradă în Moldova Nouă ştie exact zona prin care Coşava, vântul care bate în zonă, ridică praful din haldele de steril care se întind la marginea oraşului pe o suprafaţă de peste 250 de hectare. Iar când la Moldova Nouă suflă Coşava, în oraş e ceaţă. Cel mai afectat cartier este Moldova Veche. Oamenii de aici spun că cele mai mari probleme sunt toamna, când totul e uscat, bate vântul şi ridică pulberele de la depozitele de steril. Praful e atât gros că abia se vede om cu om. „Tot e stricat de praful ăsta. E dezastru. Nu poţi să ieşi afară, nu poţi să iei apă din fântână. Afectează şi zarzavaturile“, mărturiseşte o localnică din Moldova Veche. „Au venit de la toate televiziunile şi tot degeaba“, se resemnează Sabin Ghiorghiosu, omul care şi-a pus mari speranţe în transformarea prafului de Moldova Nouă în vedetă a jurnalelor de seară. „Am fost plecat în concediu de sărbători şi când am venit era dezastru. Maşina asta albastră e de fapt albă“, spune medicul Ioan Loor, localnic. Cadru medical la spitalul orăşenesc din Moldova Nouă, Ioan Loor ştie cât este de nociv praful pentru sănătate: „În ultimul timp au cam crescut peste limită cancerele pulmonare. Dumnezeu ştie ce are minereul acesta în el pentru că exact nu se ştie“. Praf în ochii prietenilor sârbi Problema prafului de la Moldova Nouă a depăşit demult graniţele ţării, România având probleme cu Serbia din acest motiv încă dinainte de Revoluţie. Fost primar la Moldova Nouă, Ion Chisăliţă cunoaşte foarte bine problema hadelor de steril din localitate. Potrivit fostului primar, depozitele nu conţin altceva decât sterilul rezultat în urma flotării (n.r. - procedeu de obţinere a cuprului), depozitat iniţial în trei depozite. Chisăliţă povesteşte că, pe toată perioada exploatării de la mina de cupru dinainte de 1990, sterilul a fost depozitat în trei iazuri. Acestea s-au umplut, iar autorităţile române au proiectat un nou depozit în zona Ostrovului din Moldova Veche. Yugoslavia de la vremea respectivă nu a fost de acord cu realizarea depozitului în zona respectivă, iar statul român a fost nevoit să se retragă. În urma scandalului cu sârbii, România a fost nevoită să ecologizeze o parte din iazurile de decantare. S-a încercat cu plăci din beton prefabricate, apoi cu pânză geotextilă. Niciuna din soluţii nu s-a dovedit funcţională. Director la Staţiunea de Cercetări Silvice şi Dezvoltare Timişoara, Ion Chisăliţă a lucrat la ecologizarea a 67 de hectare din haldele de steril de la Moldova Nouă. În 2001, Chisăliţă şi-a susţinut şi teza de doctorat pe această problemă şi susţine că soluţia pentru rezolvarea poluării este simplă, singurul lucru care trebuie rezolvat fiind preluarea haldelor de steril de la Moldomin SA, societate de stat aflată acum în insolvenţă, de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin. „Nu credem că o astfel de soluţie ar fi viabilă pentru statul român. Împădurirea haldelor de steril ar presupune acceptarea ideii că în zonă nu va mai fi reluată niciodată exploatarea minieră, iar o astfel de decizie ar pune automat în sarcina statului român obligaţiile de mediu ale societăţii, cifrate de studiile efectuate la aproximativ 200 milioane euro . Problema trecerii activelor MOLDOMIN S.A. în proprietatea statului a mai fost discutată şi s-a concluzionat că aceasta nu poate fi pusă în practică din cauza legislaţiei europene privind ajutorul de stat şi a costurilor impuse de prevederile legii insolvenţei”, a declarat Răzvan Zăvăleanu, reprezentant al lichidatorului judiciar al Moldomin SA. Până atunci, conflictul cu sârbii mocneşte. „Cu sârbii sunt tot timpul probleme. Ei sunt foarte înţelegători, dar îi deranjează fantastic. Conflictul, chiar dacă este tacit, e permanent“, a mai declarat fostul primar din Moldova Nouă. Interes uriaş pentru cupru Haldele de steril care poluează atât în România, cât şi în Serbia aparţin firmei SC Moldomin SA, societate de stat aflată în lichidare. Din fosta mină care a funcţionat până în 2006 nu a mai rămas aproape nimic. Surse din cadrul autorităţilor de mediu au declarat că situaţia de la Moldova Nouă este o „anomalie“, firma încetându-şi activitatea în 2006, cu proprietar statul român. Până la intrarea în insolvenţă a mai trecut o perioadă de timp, iar odată cu intrarea în insolvenţă, statul a pierdut controlul asupra Moldominului şi a haldelor de steril, implicit. „Firma a intrat în insolvenţă, cu proprietar statul român, după care revine statului. Intrând în insolvenţă, obligaţiile de mediu îi revin lichidatorului. Statul român nu îşi poate recupera bunul. Statul român nu poate să intervină şi să ecologizeze“, au declarat surse din cadrul autorităţilor de Mediu. În ciuda poluării de la Moldova Nouă, interesul în zonă este uriaş. Nu pentru preluarea haldelor de steril şi rezolvarea poluării, ci pentru zăcămintele de cupru, a căror valoare este estimată la peste un miliard de euro. Fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cătălin Şerban, a fost condamnat la închisoare, eliberându-se între timp, pentru că a luat mită în schimbul unor sentinţe care ar fi contribuit la privatizarea Moldomin de către o firmă elveţiană, cu acţionariat dubios. De altfel, autorităţile române l-au prins în urmă cu trei ani şi jumătate, pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, pe un spion rus care încerca să iasă din ţară „având asupra sa documente şi hărţi geologice emise de autorităţi ale statului român, conţinând informaţii şi date clasificate privitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare aferente exploatării Moldova Nouă şi SUVOROV“.

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: