• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Conf 31oct Webbanner
  • Ecoatitudine Vrancart Web
Vineri, 13 Septembrie 2013 05:51

Plantaţi un pom! Sau... cât mai mulţi!

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Toate problemele lumii se pot rezolva într-o grădină

În prima parte a acestui interviu, apărută în numărul trecut al revistei Infomediu, ne-ai prezentat conceptul de permacultură, ce tipuri de plante ţi-ai cultivat în acest mod în propria grădină şi cum îşi poţi produce singur o parte din hrană necesară. Am observat că aplici în grădina ta tot felul de tehnici care nu prea sunt cunoscute şi care par la prima vedere „ciudate”. Care este rolul lor şi cât de reuşite sunt aceste „experimente” ale tale? 

Unele metode şi tehnici aplicate sunt privite ca fiind ciudate, la fel cum ni se pare ciudat că în China se mănâncă furnici, şi la fel cum lor li se pare (probabil) ciudat să nu mănânci orez zilnic. Este vorba de obiceiuri şi tradiţii. Majoritatea metodelor din permacultură sunt preluate din diferite culturi şi civilizaţii, unele stinse, altele încă nu. Grădina anuală (lucru pe care majoritatea persoanelor îl găsesc atractiv la permacultura), este doar o mică parte din acest concept. Dar, fiindcă atrage lumea, o să încep cu ea. 

În primul rând, grădina anuală este împărţită pe straturi şi cărări. Straturile sunt locurile unde cresc plantele, iar cărările sunt traseele pe unde calci, astfel încât niciodată nu calci lângă planta - deci nu compactezi solul. În al doilea rând grădina este mulcită. Adică, are un strat de materie organică la suprafaţa pământului (în cazul meu paie, pentru că se găsesc uşor şi sunt ieftine). Strat care, împiedică ploaia să bată direct pe pământ, împiedică evaporaţia prin soare şi vânt (deci reduce consumul de apă), moderează temperatura solului, şi, cel mai important, oferă hrana pentru microorganismele din sol. Cu alte cuvinte, îngraşă pământul. 

Grădina mea foloseşte şi metoda “sheetmulch”. Este o metodă simplă de grădinărit numai bună pentru orăşeni. Pe un teren (fie că e plin de iarbă sau buruieni, fie că e săpat), se aşează următoarele materiale, în această ordine: - Strat subţire de băligar putrezit sau compost; - Strat de cartoane sau câteva foi de ziar unele peste altele minim 15cm; - Strat de mulci (paie sau fân, fără seminţe). În fiecare an se adaugă mulci, şi opţional, compost sau băligar. Apoi se vine cu sămânţa sau răsadul, se îndepărtează într-un loc mulciul şi se dă gaura în carton. Acolo se pune sămânţa din care va creşte planta dorită. Simplu şi fără muncă. Nu ies buruieni, nu e nevoie de udat la fel ca la agricultura convenţională. La legumele obişnuite, mai ales la cele care pot fi plantate cu răsad, merge foarte bine această metodă. 

La cartofi, de exemplu, e mult mai simplu. În zona aleasă se aşează materie organică vegetală, de preferat tocată într-un strat de 10-20-30cm, în funcţie de resurse şi preferinţe. Pe parcurs, cam pe la jumătea grosimii, se pun cartofii de sămânţă. Ei cresc foarte bine în acest mediu, mai ales dacă sunt şi ceva resturi de plante bogate în potasiu, cum ar fi tătăneasa. În Tasmania, până în anii 1900, aceasta era metoda tradiţională de crescut cartofi. O cutie de lemn, umplută cu paie în fiecare an, înconjurată de plante de tătăneasa, care se rupeau şi se adăugau la amestec. 

La scară mai măricică, unde este o zonă mai puţin intensivă, sunt pomii şi plantele perene. Ideea este de a crea un ecosistem asemănător unei păduri tinere, format din plante perene comestibile (inclusiv pomi şi arbuşti), care îmbunătăţesc şi creează sol an de an, conserva apă, şi au nevoie minimă de intervenţie umană. Din nou, nu este o invenţie nouă, în Maroc există asemenea sisteme vechi de peste 2000 de ani. Şi unele din ele sunt imense, trec de linia orizontului atunci când le priveşti în zare. Nu trebuie să spun că acolo, vegetaţia este aproape de negăsit, Marocul fiind ţară predominant deşertică, deci, metodele permaculturii pot fi foarte productive, chiar şi în ciuda condiţiilor neprielnice. 

Atunci când vorbim de apă, trebuie în primul rând să captăm toată apa care cade pe proprietate (inclusiv toamna şi iarna târziu). De aceea am săpat nişte şanţuri pe curba de nivel, care au rol de a capta excesul de apă şi a o infiltra încet în sol. În zonele afectate de secetă în care s-au făcut astfel de lucrări, nu a durat mult până când fântânile s-au reumplut. Bineînţeles, pentru alte scopuri, se poate direcţiona apa în diverse mecanisme de stocare, cum ar fi iazuri pentru irigaţie, sau pentru acvacultură. 

În cazul meu, cu un sol compactat, argilos, şi fără multă materie organică, este nevoie şi să îl îmbunătăţesc, nu doar să conserv apă. De aceea, vegetaţia care creşte printre pomi şi arbuşti este cosită şi lăsată să putrezească pe loc. Am mai adăugat şi bălegar, şi inoculanţi micorizali. Încet încet, încerc să domin vegetaţia de la nivelul solului cu o plantă la alegerea mea, în cazul de faţă cartofii dulci chinezeşti, la fel cum iedera domină suprafaţa solului într-unele zone din pădure. 

Această „pădure”, este proiectată pe o perioadă mai lungă de timp, durează câţiva ani până ajunge în stadiul de climax, dar de acolo, este foarte uşor de întreţinut, şi, spre deosebire de culturile agricole convenţionale, poate persista de la an la an. Acum, în clima mea, temperat continentală uşor aridă lucrurile stau puţin altfel decât în vârf de Făgăraş, pe o insulă, sau într-o zonă tropicală. Este foarte important să ştim clima, panta, şi orientarea locului pe care îl cultivăm, pentru că putem face greşeli capitale. Istoric, una dintre aceste greşeli este agricultura bazată pe plug practicată la tropice, unde ploile torenţiale spală solul în câţiva ani.

Citiți în revista Infomediu Europa întregul interviu. Infomediu Europa și suplimentul în engleză Ecopedia se pot cumpăra de la toate reprezentanțele Inmedio și Relay din țară. 

 

.....recomandă Gabriel Diaconu, permaculturist din judeţul Argeş.
Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: