• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Web 04072019
Vineri, 23 August 2013 11:46

Unde nu-i cap, vai de bumbac!

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Anual, în întreaga lume se cultivă suficient bumbac pentru a putea oferi 18 tricouri fiecărui om de pe planetă. Bumbacul este cultivat în 80 de țări, de 50 până 100 de milioane de fermieri. În plus, această industrie oferă locuri de muncă unui alt număr de 250 de milioane de oameni care cultivă planta, lucrează în transportul şi în fabrici, unde bumbacul este prelucrat. Fermele variază de la foarte mici − cinci hectare sau chiar mai puțin, în India sau Africa − la ferme gigant care acoperă mii de hectare în SUA, Brazilia sau Australia. Anual, se cultivă suficient bumbac pentru a putea acoperi o suprafaţă de mărimea Elveţiei şi Marii Britanii, care reprezintă 2,5% din terenul arabil din întreaga lume. Pe această suprafaţă s-au cultivat în perioada 2011-2012 aproximativ 28 de milioane de tone de bumbac, de ajuns pentru a putea produce 18 tricouri pentru fiecare om în parte.

Din seminţele de bumbac se poate produce ulei comestibil, iar reziduurile pot fi folosite ca hrană pentru animale sau îngrășăminte. Însă bumbacul nu este folosit doar pentru a produce îmbrăcăminte şi pentru a ne hrăni. Acesta este, pentru mulţi dintre locuitorii planetei, singurul mijloc de a-şi câştiga existenţa. Pentru mulți fermieri din ţări cu resurse limitate, bumbacul este o poartă de acces către piețele organizate, bani și speranța pentru un viitor mai bun. Bumbacul reprezintă o parte importantă a economiei globale, însă, dacă va rămâne la fel într-o lume cu resurse din ce în ce mai limitate şi cu o populaţie în continuă creştere, producția și distribuția acestuia trebuie să devină mai eficiente și mai durabile. Acest lucru este susținut detoţi cei care lucrează în industrie. Pentru Terry Townsend, director executiv al Comitetului Consultativ Internațional al Industriei Bumbacului, această schimbare este un imperativ economic: „Creșterea costurilor de producție, utilizarea ineficientă a îngrășămintelor, gestionarea defectuoasă a apelor, utilizarea improprie a insecticidelor și lipsa de proprietate a fermelor sunt principalii factori care limitează productivitatea bumbacului”.

Bumbacul a câștigat o reputație proastă în anii 1980 când industria folosea 22,5% din totalul de insecticide agricole și 11% din pesticide. Aceste cifre sunt încă citate în manuale și în diverse articole, deși în momentul de faţă au scăzut la 14,1%, respectiv 6,2%. La nivel mondial au avut loc numeroase campanii pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la pericolul pe care aceste substanţe le pot cauza mediului și sănătății. Grupurile care au organizat aceste campanii militează pentru culturile de bumbac organic şi o gestionare integrată a dăunătorilor, care pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase, cu puține perturbări ale agro-ecosistemelor.

Industria bumbacului se confruntă cu numeroase provocări cum sunt creşterea populaţiei și a consumului, degradarea terenurilor, lipsa apei, poluarea, sărăcia și daunele aduse mediului. Piața bumbacului este volatilă, veniturile agricultorilor sunt în scădere și productivitatea stagnează. Deși cantitatea de bumbac vândut este în creștere, acesta pierde teren în faţa fibrelor sintetice, cum ar fi poliesterul, care sunt mai ieftine. Departamentul Agriculturii din SUA estimează că o jumătate de kilogram de bumbac din China costă cu 76% mai mult decât aceeaşi cantitate de poliester. Milioane de fermieri mici încă folosesc doar instrumente foarte vechi de lucru, au venituri scăzute şi nu au nicio garanţie pentru terenurile pe care le cultivă. Agricultorii din nordul Beninului chiar au spus că se tem să plece ca să-şi găsească un loc de muncă temporar pentru că terenul poate fi cedat altcuiva până se întorc. Cu toate acestea, numeroasele provocări nu sunt un argument destul de puternic împotriva industriei bumbacului.

Citiți în revista Infomediu Europa despre cele trei aspecte critice ale viitorului bumbacului. Infomediu Europa și suplimentul în engleză Ecopedia se pot cumpăra de la toate reprezentanțele Inmedio și Relay din țară.

În cazul în care bumbacul va rămâne o parte importantă a economiei globale, producția și distribuția sa trebuie să devină mai eficiente. Bumbacul a început să fie folosit pentru ţesături în urmă cu mii de ani în urmă în Africa de Sud, India, America de Sud și Centrală. De-a lungul istoriei, industria bumbacului a arătat deopotrivă părţile cele mai bune, dar şi cele mai rele, ale omenirii: de la inovație și creativitate, la sclavie și degradarea mediului.
Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: