• Web Ecoatitudine
  • Web IMM 1
Luni, 01 Iulie 2013 10:17

Litoralul românesc, scos de pe harta eco. O singură plajă din România a primit certificatul de calitate "Blue Flag"

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În 2006, România avea cinci plaje şi un port de agrement marcate cu steagul albastru, simbolul protecţiei mediului la cel mai înalt standard şi promotorul unui turism de calitate. Menţinerea acestui standard s-a dovedit a fi atât de costisitoare, încât, un an mai târziu, o singură plajă din nordul staţiunii Mamaia a mai obţinut această distincţie. De atunci, a rămas unica insulă de nisip de la malul românesc al Mării Negre marcată de steagul albastru. Paradoxal, sub mandatul Elenei Udrea, la Ministerul Dezvoltării şi Turismului a curs multă cerneală pentru un subprogram de finanţare creat cu scopul declarat de a obţine „toate facilităţile necesare pentru acordarea distincţiei Blue Flag".

Săptămâna trecută, pe 17 iunie, pe site-ul blueflag.org erau anunţaţi „premianţii" turismului ecologic la mările şi oceanele din întreaga lume. Peste 3.100 de plaje și 625 porturi au primit eticheta ecologică pentru sezonul 2013 de la liderul mondial în acest tip de certificare, Juriul Internaţional Blue Flag. Dintre acestea, România figura cu o singură poziţie. Organizatorii anunţau şi primul sondaj internaţional de opinie, în 25 de limbi -printre care şi limba română -, referitor la opinia turiştilor despre plajele marcate cu steagul albastru.

Furtună eco într-un pahar de apă la MDRT

În Raportul de activitate pe anul 2011 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a alocat un întreg subprogram pentru obţinerea calificativelor ecologice pentru plajele româneşti. „Subprogramul Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre vizează amenajarea de miniporturi pentru agrement nautic în principalele zone de interes turistic şi de puncte (foişoare) de observare/ filmare/ fotografiere. Vor fi realizate lucrări de extindere a infrastructurii de utilităţi şi acces spre plaje (apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică, grupuri sanitare, duşuri, vestiare, puncte de prim ajutor, puncte de observare salvamar, agrement nautic). Acest subprogram urmăreşte includerea tuturor facilităţilor necesare pentru acordarea distincţiei Blue Flag plajelor (această distincţie atestă calitatea nisipului, a apei şi a amenajării plajelor)".

Ministerul a cheltuit zeci de milioane de lei fără niciun rezultat

Eforturile Ministerului Turismului au fost, însă, zadarnice: în 2012 şi în 2013, o singură plajă obţinea calificativul eco, în timp ce unicul port de agrement pierdea, anul acesta, preţioasa distincţie. Cu toate acestea, MDRT a cheltuit zeci de milioane de lei în cadrul subprogramului pentru Delta Dunării şi Marea Neagră. În 2011, ministerul de resort anunţa cinci proiecte în derulare „pe infrastructură litoral şi deltă, în valoare totală de 20.390.000 lei (în judeţele Constanţa şi Tulcea)". Banii alocaţi nu au adus niciun steag în plus pe litoral. Hotelierii se lovesc de birocraţie, dar şi de costurile piperate ale procedurii de certificare. Astfel, aplicanţii trebuie să plătească în conturile Fundaţiei pentru Educaţie de Mediu (FEE), ONG-ul internaţional care face evaluarea, o taxă de înscriere de 250 de euro, o cotizaţie anuală de 3.350, până la 4.650 de euro, în funcţie de Produsul Intern Brut al ţării care aplică, o taxă anuală de circa 30 de euro, la care se adaugă costurile pentru achiziţionarea de steaguri, monitorizare, semnalizare, pază, servicii de salvamar.

Apa mării, evaluată în laborator

O altă cheltuială o reprezintă cea cu prelevarea şi analiza biochimică a probelor din apa de îmbăiat, care trebuie efectuate periodic şi afişate, spre informarea turiştilor. Mai costisitoare, însă, este mentenanţa plajelor marcate cu steagul albastru, pentru a menţine, pe toată durata sezonului estival, standardele de calitate impuse de steagul albastru. Fiecare plajă trebuie curăţată manual şi mecanic în fiecare seară. Iar din când în când este recomandată curăţirea nisipului în adâncime, asta pentru a înlătura mucurile de ţigară şi scoicile. Operatorii turistici trebuie să asigure un număr suficient de salvamari, echipamente de intervenție în caz de incendiu, un plan de acţiune în caz de poluare, patrule pe plajă, rezerve de apă potabilă, rampe de acces şi toalete pentru persoanele cu dizabilităţi, facilităţi sanitare bine dotate, apa curăţată de reziduuri industriale, un număr minim de cinci activităţi de educaţie despre mediul înconjurător.
Criteriile, greu de îndeplinit pentru plajele româneşti

Investiţia financiară este considerabilă. Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral, a declarat, în anii trecuţi, că operatorii de plajă pur şi simplu nu au mai fost interesaţi să investească în obţinerea acestei distincţii. La sfârşitul lunii iunie 2013, reprezentanţii Asociaţiei Pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral - Delta Dunării nu cunoşteau încă numărul de steaguri albastre acordate pentru România, deşi siteul blueflag.org anunţase deja „premianţii". „Nu ştim exact care sunt plajele care au obţinut acest certificat în 2013. Până anul trecut era Vega. Costurile asigurării condiţiilor pentru Blue Flag nu le cunosc. Ştiu că sunt destul de multe criterii", a declarat, pentru ZIUAnews, Mihaela Lăzăreanu, consilier pe probleme de turism la Asociaţia Litoral. „Nu vă pot spune care sunt costurile asociate obţinerii steagului albastru", ne-a declarat şi Luiza Leseschi, Senior Marketing al unicului operator turistic din România care arborează steagul eco.

„Blue Flag" aduce cu 10% mai mulţi turişti

Miza „steagului albastru" este cunoscută de hotelieri: atrage ca un magnet turiştii străini, care au siguranţa că plaja respectă o serie de criterii foarte stricte, cum ar fi calitatea apei şi a nisipului, colectarea selectivă a deşeurilor, asigurarea siguranţei pe plajă. Statisticile internaţionale demonstrează că operatorii de plajă înscrişi în programul „Blue Flag" se bucură de o creştere cu până la 10 % a numărului turiştilor, inclusiv în extrasezon. Pentru turiştii străini este aproape de neconceput ca o destinaţie de litoral să nu deţină măcar o plajă certificată. „Este important ca publicul să știe la ce servicii se pot aștepta în locurile certificate de noi", a explicat Sophie Bachet, director international Steagul Albastru. România a început implementarea programului Steagul Albastru în 2002, prin Hotărârea Guvernului nr. 335, prin care s-a aprobat constituirea Comitetului Naţional „Steagul Albastru - Blue Flag". La Ministerul Turismului există o comisie care se ocupă de dosarele operatorilor turistici. Acestea sunt evaluate de un juriu național, format din reprezentanți ai Ministerului, Asociației Litoral, ai Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral şi ai Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie. O dată trecută această etapă, mai există şi un juriu la nivel european care certifică îndeplinirea condiţiilor.

O singură plajă din România a primit, în 2013, certificatul de calitate „Blue Flag", o distincție care, printre alte avantaje, înseamnă 10% mai mulți turiști. Spre comparaţie, vecinii bulgari au 11 plaje şi un port în care flutură steagul albastru, iar grecii l-au arborat pe 393 de plaje. Această distincţie, acordată anual de ONG-ul internaţional Foundation for Environmental Education (FEE), atestă curăţenia, calitatea apei de îmbăiere şi siguranţa turiştilor, scrie ziuanews.ro.

Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: