• Webbanner Ecomondo
  • Ecoatitudine DEEE Arad Web
  • Web 04072019
Miercuri, 13 Iulie 2011 03:20

Verigă cea mai slabă în România nu este reprezentată de legislaţie, ci de lipsa de decizie în stabilirea priorităţilor naţionale

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

Vorbind în mod concret despre cele două Directive EU-ETS, respectiv 2003/87/CE şi 2009/29/CE, trebuie să precizez faptul că ISPE a acţionat şi acţionează atât în calitate de consultant la nivelul instituţiilor guvernamentale, cât şi la nivelul instalaţiilor industriale din domeniile menţionate anterior.

În calitatea sa de fondator al primului Plan Naţional de Alocare în anul 2007, ISPE a câştigat încrederea experţilor instituţionali şi pe cea a experţilor la nivelul celor mai importanţi clienţi.

Lista studiilor/proiectelor de consultanţă EU-ETS a ISPE este impresionantă. Practic orice lucrare/studiu ISPE elaborată pentru una din industriile sau instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei conţin în mod obligatoriu atât calculele privind influenţa acestor Directive în costurile de producere, cât şi propuneri privind gestionarea optimizată a portofoliului de certificate la nivelul instalaţiilor industriale.

În calitatea sa de consultant la nivelul instituţiilor guvernamentale, ISPE a elaborat  o serie de documente strategice importante prin care a semnalat pe de o parte impactul legislaţiei europene asupra competitivităţii economice a sectoarelor industriale din România, pe de altă parte, modalităţile de atenuare a acestuia (prin accesarea unora dintre derogările propuse de legislaţia europeană).

Valorificarea surselor de finanţare care se constituie în conformitate cu prevederile Directivei EU-ETS, pentru promovarea proiectelor cu impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, fac de asemenea parte din protocolul de lucrări al ISPE.

 

Ce ne puteti spune despre stadiul actual al proiectului Getica CCS?

Proiectul GETICA CCS a fost depus pe 09 Mai la Comisia Europeană, respectiv Banca Europeană de Investiţii mandatată să deruleze licitaţia privind finanţarea proiectelor CCS prin mecanismul NER 300.

În opinia mea proiectul a fost deosebit de bine realizat, lucru dovedit de faptul că în perioada celor şase săptămâni în care s-au cerut completări la proiectele depuse, România a primit doar câteva solicitări minore, fără semnificaţii majore.

Proiectul este în atenţia guvernului României fiind în curs acţiuni importante privind constituirea companiei de proiect şi privind atragerea surselor de finanţare necesare completării fondurilor din NER 300, precum şi acţiuni de cercetare-proiectare necesare dezvoltării proiectului în vederea implementării acestuia.

În curând va fi lansat site-ul http:www.getica-ccs.ro unde veţi putea găsi în permanenţă atât informaţii actualizate referitoare la stadiul proiectului, cât şi link-uri către alte surse de informaţii oficiale privind problematica dezvoltării proiectelor CCS în întreaga lume.

Cum funcţionează CSC şi care sunt adevărurile dure pe care ar trebui să le ştim despre CSC?

CCS, respectiv Carbon Capture Storage, este o tehnologie care vizează separarea şi captarea CO2 din gazele de ardere provenite din instalaţiile industriale. Ulterior, acesta este comprimat si transportat prin conducte subterane, urmând a fi injectat la adâncimi mari în subteran, în zone în care prin cercetări geologice au fost identificate structuri capabile să reţină CO2 în mod stabil şi sigur.

Printre adevărurile dure legate de tehnologia CCS aş putea enumera câteva lucruri de o mare importanţă: necesitatea caracterizării cu acurateţe a siturilor de stocare, care implică atât largi cunoştinţe tehnice, cât si experienţa bazată pe modelarea teoretică şi pe experienţele practice dobândite în cadrul proiectului pilot; tehnologiile de captare sunt încă în faza demonstrativă pentru capacităţile mari de reţinere a CO2; finanţarea din programul NER300 asigură numai o parte importantă din necesarul de finanţare pentru implementarea proiectului şi pentru operarea acestuia, fiind astfel necesare fonduri complementare care să contribuie la acoperirea 100% a cheltuielilor de investiţii şi exploatare ale unui astfel de obiectiv; necesitatea demarării unor programe de organizare şi instruire la nivel instituţional pentru specialiştii care vor acorda avizele, acordurile, permisele, licenţele aferente implementării acestor tehnologii în ţara noastră.

Centralele electrice pe combustibili şi industria grea sunt cei mai mari emiţători de CO2. Care sunt măsurile care ar trebui să fie impuse urgent în aceste cazuri?

Ambele categorii de industrii, atât cea energetică, cât şi cea metalurgică, sunt industrii vitale pentru România luând în considerare declinul economic înregistrat de ţara noastră atât în perioada post revoluţionară, cât şi în ultima perioadă, a crizei economice.

Din acest motiv apreciez că autorităţile naţionale vor trebui să abordeze cu maximă atenţie obligaţiile de mediu impuse de Uniunea Europeană şi în mod special derogările care permit producătorilor de energie electrică şi industriilor susceptibile de relocare în afara spaţiului european o serie de facilităţi pentru trecerea mai uşoară peste cerinţele severe ale legislaţiei europene. Mă refer la Art. 10a şi 10c din Directiva 2009/29/EC care sunt deja în atenţia instituţiilor guvernamentale făcându-se eforturi pentru accesarea derogărilor prevăzute în aceste articole.

Evident că aceste măsuri sunt numai începutul pentru a securiza menţinerea în funcţiune a acestor industrii în orizontul 2020. Vor fi necesare şi alte măsuri la nivelul statelor membre care să vină în completarea derogărilor menţionate mai sus.

Realizarea unor programe strategice naţionale pe termen mediu şi lung de investiţii în sectoarele menţionate, vizând introducerea tehnologiilor de ultimă oră cu nivel ridicat de eficienţă  şi emisii scăzute de dioxid de carbon, reprezintă pentru România singura şansă viabilă de relansare economică şi de salvare de la faliment a acestor ramuri industriale.

Odată transmise la Brussels, aceste programe naţionale de investiţii şi aprobate de Comisia Europeană nu vor mai fi sub influenţa deciziilor politice urmând a se transforma în proiecte reale de interes naţional.

 

Care sunt problemele cu care vă confruntaţi în ultima perioadă? Vă permite legislaţia română să implementati programele demonstrative?

Principala problemă cu care ne confruntăm este ineficienţa instituţiilor naţionale implicate în procesul de promovare a unui proiect de la idee până la implementare. Exemplul cel mai concret îl constituie faptul că nici până la data interviului meu Directiva CCS nu a fost transpusă în legislaţia românească aceasta fiind de altfel obligatorie ca programul demonstrativ  CCS al României să aibă vreo şansă de implementare.

Cred că verigă cea mai slabă în România nu este reprezentată de legislaţie, ci de lipsa de decizie în stabilirea priorităţilor naţionale şi de urmărirea transpunerii acestora în realitate.

 

În calitate de membru ZEP, Platforma Tehnologică Europeană pentru Centrale Electrice pe Combustibili Fosili cu Zero Emisii, ne puteti spune care sunt, în acest moment, priorităţile acestei organizaţii?

După cum vă este cunoscut platforma acţionează cu paşi rapizi pentru frontul de viitor  al implementării tehnologiilor CCS la scară europeană.

La nivelul platformei sunt deja preocupări intense pentru identificarea surselor de finanţare destinate următorului val de proiecte, precum şi a celor mai bune scheme de sprijin (de tip bonus, feed and tarif, certificate) care să fie propuse şi adoptate la nivel european urmând a fi implementate în mod similar de toate statele membre.

În paralel cu preocupările legate de implementarea reală a proiectelor CCS, ZEP desfăşoară o intensă activitate pentru identificarea surselor de finanţare necesare continuării cercetărilor care să conducă la optimizarea tehnologiilor, la reducerea costurilor acestora şi a riscurilor asociate.

Programe bilaterale de cercetare încep a fi structurate între UE şi China, Japonia, Australia, urmând ca acestea să fie multiplicate în vederea asigurări unei dezvoltări a  tehnologiilor CCS la nivel global şi a transferului de cunoştinţe care să contribuie la creşterea rapidităţii cu care această tehnologie va fi implementată în sectoarele industriale cu mari emisii de CO2.

Pe scurt aş putea spune că platforma îşi continuă activităţile în direcţiile reformulării politicilor viitoare, a liniilor strategice de dezvoltare a tehnologiilor pe întregul lanţ de captare, transport, stocare şi, nu în ultimul rând, a părţii de comunicare şi transfer de cunoştinţe ca element esenţial în creşterea numărului de proiecte dezvoltate la scară europeană.

 

Care este poziţia României în privinţa tehnologiilor de producere a energiei regenerabile şi ce ţări ar trebui să luăm drept model?

România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu cu un potenţial natural real privind resursele energetice regenerabile.

Valorificarea acestora pentru producerea  energiei electrice şi/sau termice depinde însă de modul în care investiţiile de bază în proiecte de energii regenerabile vor fi completate în mod coerent cu proiecte de investiţii în reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice ( tip smart greed, dar nu numai ) şi în proiecte de dezvoltare de capacităţi de  producere de energiei electrice, care pot funcţiona la sarcină variabilă şi pot avea o durată mică de pornire (aşa numitele surse de back-up).

Exemple am putea lua de la foarte multe ţări UE, Germania , Spania, UK, Danemarka,Olanda , Italia , Norvegia, şi non-UE, Japonia, Statele Unite, Canada.

Însă nu exemplele ne lipsesc nouă. Dacă am fi urmat cele mai bune experienţe am fi implementat schema de sprijin de tip feed-in tariff  şi nu pe cea a certificatelor verzi. Problema României constă în special şi în situaţia resurselor energetice regenerabile în lipsa coerenţei unui program de investiţii care să permită dezvoltarea concomitentă a proiectelor menţionate.

Ca institut de proiectări specializat în promovarea proiectelor de investiţii din sectoarele energie şi mediu, ISPE este permanent preocupat de perfecţionarea cadrului legal şi instituţional acordând sprijin necondiţionat autorităţilor guvernamentale pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate la nivel european.

În egală măsură acordăm atenţie principalilor noştri clienţi din sectoarele industriale, dar şi din comunităţile locale, pregătind proiecte viabile care să poată accesa finanţările europene şi nu numai.

Ne-a declarat Dr. Ing. CARMENCITA CONSTANTIN, Directorul Diviziei Energie & Mediu a ISPE

Care sunt cele mai importante proiecte ce poartă marca ISPE şi cum se implică ISPE în studii şi proiecte derulate în EU-ETS (Schema UE de comercializare a emisiilor de CO2)?

Este bine cunoscut faptul că principalele industrii vizate de această Directivă sunt industriile cu emisii mari de CO2, în special industria energetică, metalurgică, chimică şi ciment.

Întrucât expertiza ISPE acoperă complexitatea proiectelor de producere a energiei electrice şi termice (bazată pe combustibil fosil şi/sau utilizarea resurselor energetice regenerabile), de eficienţă energetică a instalaţiilor industriale, dar şi pe cele de mediu, oricare dintre documentaţiile de proiectare elaborate de ISPE dă un răspuns concret privind soluţiile pe care clienţii noştri trebuie să le adopte în scopul optimizării funcţionării lor, reducerii impactului asupra mediului şi, implicit, a reducerii costurilor asociate acestor acţiuni.

Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: