• Web IMM
  • Web Ecoatitudine
  • Deseurile de ambalaje
Miercuri, 13 Iulie 2011 02:16

Certificatele de carbon – tranzacţii pentru un viitor curat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

În ultimii doi ani, piaţa certificatelor pentru dioxid de carbon s-a confruntat cu mai multe probleme, precum recomercializarea unor permise deja vândute, o escrocherie de tip phishing şi fraude cu taxa pe valoarea adaugată.

 

Etape şi scheme de acordare a certificatelor de carbon

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme - EU ETS) s-a aplicat în prima fază pentru perioada 2005 - 2007, iar a doua fază a schemei se desfăşoară în perioada 2008 – 2012. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va avea o durată de 8 ani, în intervalul 2013 - 2020.

Acordul de la Kyoto prevede, pentru ţările industrializate, o reducere a emisiilor poluante cu 5.2% în perioada 2008-2012 în comparaţie cu valorile emisiilor din 1990.

Recent, Comisia Europeană (CE) a anunţat că  aceste certificatele de emisii vor fi alocate cu titlu gratuit prin aplicarea aceloraşi reguli pentru toate statele membre, dar şi că începând cu 2013, majoritatea certificatelor alocate pentru instalaţiile EU ETS din sectorul energetic nu vor mai fi alocate cu titlu gratuit, ci urmând metoda licitaţiei.

Comisia Europeană a stabilit şi un calendar pentru analiza şi monitorizarea instalaţiilor EU ETS. Astfel, statele membre vor colecta datele de activitate necesare pentru fiecare instalaţie care este sub indicenţa sistemului de comercializate a certificatelor de emisie de pe teritoriul lor. Pe baza acestor date, vor fi calculate şi alocările preliminare de certificate alocate cu titlu gratuit pentru fiecare instalaţie EU ETS, pentru fiecare an până în 2020. Statele Membre UE au obligaţia de a transmite Comisiei Europene, până la 30 septembrie 2011, lista instalaţiilor de pe teritoriul care intră sub incidenţa schemei în perioada 2013-2020, precum şi numărul de certificate de emisii alocate fiecărei instalaţii, calculate conform regulilor adoptate de CE. Datele transmise de statele membre vor fi verificate de Comisie înainte ca acestea să calculeze alocările finale de certificate gratuite pentru fiecare instalaţie, iar acest proces urmează să fie finalizat în cursul anului 2012. Preţul unui certificat este evaluat la 20-40 euro, iar pentru perioada 2008 - 2012, plafonul european este 2,08 miliarde tone de emisii anual.

Pentru instalaţiile EU ETS din industrie şi cele care deservesc sistemele de încălzire, certificatele vor fi alocate gratuit pe baza unor indicatori de referinţă ambiţioşi (benchmarks). Instalaţiile industriale care îşi desfăşoară activitatea în limitele acestor indicatori de referinţă, fiind astfel cele mai eficiente, vor primi, în principiu, numărul de certificate de care au nevoie. Indicatorii de referinţă urmează să fie stabiliţi pentru fiecare produs în parte. În schimb, instalaţiile care nu îndeplinesc standardele UE vor avea la dispoziţie un anumit număr de certificate, mai puţine în comparaţie cu nevoile reale, fiind obligate fie să-şi reducă emisiile, fie să achiziţioneze certificate pentru a-şi acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de seră.

Certificate sunt alocate companiilor gratuit până în 2012, după care va trebui să fie cumpărate de pe piaţă. Companiile care doresc să vândă certificatele în surplus pot fie să apeleze la serviciile unui broker de la o companie specializată în domeniu, fie se pot înregistra pe bursa Bluenext de la Paris (membru al NYSE).

 

 

România a pierdut startul!

În baza sistemului de alocare a certificatelor, România a primit pentru perioada 2008-2012 aproximativ 350 de milioane de astfel de instrumente financiare, reprezentând aproape 70 de milioane de certificate anual. Valoarea unui certificat de carbon este variabilă, instrumentele financiare fiind tranzacţionate doar pe 4 burse internaţionale. România nu a reuşit să vândă surplusul de 300 de milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon, în urma cărora ar fi putut intra în conturile României aproximativ 3 miliarde de euro. În urmă cu doi ani nu exista legislaţia necesară, iar în prezent este mult mai greu de găsit state dispuse să cumpere certificate româneşti. Nici valoarea lor nu mai este aceeaşi, reducându-se la jumătate faţă de perioada 2009-2010. Dacă vor fi vândute anul acesta, România nu ar mai putea obţine decât 1,5 miliarde de euro, iar în cazul în care valorificarea certificatelor nu va fi făcută până în 2012 există posibilitatea să nu se obţină niciun ban.

România poartă din vara anului trecut negocieri cu companii din ţări care nu şi-au îndeplinit obligaţiile din protocolul de la Kyoto, dar, până în prezent, nu s-a concretizat niciuna din aceste negocieri.

Marile companiile poluatoare au departamente interne pentru tranzacţionarea de credite de carbon, iar cele care nu au astfel de departamente lucrează în special cu băncile, care sunt şi principalii concurenţi ai firmelor de profil. Aceşti mari poluatori au primit cam 70% din creditele de carbon alocate României, fiind în special vorba de companii din metalurgie (precum ArcelorMittal, Alro), complexele energetice din Craiova, companiile de utilităţi, rafinăriile şi în general producătorii de energie. România este prima ţară din Europa care clasifică certificatele de emisii de carbon drept valori mobiliare, putând fi tranzacţionate liber pe piaţa de capital.       Tranzacţionarea certificatelor de carbon pe piaţa de capital nu afectează Planul Naţional de Alocare, ceea ce înseamnă, practic, că o termocentrală poate în continuare să vândă certificate de emisii către o altă termocentrală în mod direct. La comercializarea ca valori mobiliare, diferenţa constă în scutirea de TVA. Potrivit avizului aprobat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), prestarea serviciilor şi activităţilor de investiţii financiare având ca obiect certificatele de emisii de gaze cu efect de seră se vor desfăşura exclusiv prin brokeri autorizaţi, aceştia sunt 38 la număr.

În funcţie de numărul de certificate alocate pentru perioada 2008 -2012, cei mai mari poluatori din România sunt Arcelor Mittal Steel Galaţi, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Electrocentrale Deva, Complexul Energetic Craiova-Isalniţa, RAAN Sucursala Romag Termo, Lafarge Medgidia, Arpechim Piteşti.

Cea mai accesibilă modalitate prin care o persoană fizică poate investi în certificatele de CO2 este reprezentantă de contractele futures pe aceste instrumente de la Bursa din Sibiu. De asemenea, o altă modalitate este tranzacţionarea prin brokeri români care sunt membri ai bursei BlueNext. În prezent, două case de brokeraj pot tranzacţiona direct pe cea mai mare piaţă energetică la nivel global, Vienna Investment Trust şi BT Securities.

Prin Bursa Română de Mărfuri (BRM), companiile pot tranzacţiona certificate de emisii cu efect de sera (EUA) şi certificate de emisii certificate (CER), dar pot şi preschimba EUA în CER.

 

 

Preţul certificatelor de carbon

Potrivit unui document al autorităţilor de la Bruxelles, Uniunea Europeană ar putea dubla preţul emisiilor de carbon în următorii 20 de ani, pentru a reduce poluarea. Astfel, costul unui certificat de emisii ar putea creşte la 36 de euro până în 2030 şi ar urma să ajungă la 50 de euro până în 2050.

Certificatele de carbon, denumire generică a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, sunt instrumente financiare utilizate de către Uniunea Europeană în cadrul politicilor referitoare la schimbările climatice.  Prin parafarea Protocolului de la Kyoto de către 183 de state din lume, printre care şi România, certificatele de carbon au fost puse în circulaţie cu scopul de a preveni şi de a controla emisiile poluante. Un certificat de carbon echivalează cu o tonă de emisii de dioxid de carbon (CO2). Important este că printre ţările care nu au ratificat acest protocol se află şi Statele Unite, responsabile pentru mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze de seră.

Emisiile de dioxid de carbon (CO2) au ajuns la un cel mai mare nivel cunoscut vreodată, iar oamenii de ştiinţă estimează că o creştere a temperaturii cu peste două grade Celsius ar reprezenta schimbări climatice ireversibile. AIE (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) a avertizat că emisiunile anuale de CO2 nu ar trebui să depăşească 32 de gigatone în 2020. Conform ultimelor estimări, aceste emisii au fost de 30,6 gigatone în 2010.

Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: