• Web IMM
  • Web Ecoatitudine
  • WebMD
Miercuri, 13 Iulie 2011 01:56

Adaptabilitatea pădurilor la efectele schimbărilor climatice

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

Datele statistice indică faptul că cei mai fierbinţi 11 ani din ultimii 125 de ani au fost după anul 1990, anul 2005 fiind considerat cel mai cald. Aceste creşteri ale temperaturii medii anuale sunt cauzate în primul rând de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activităţile umane. Emisiile antropogene globale anuale de CO2 aproape că s-au triplat în perioada 1960 – 2002, înregistrând o creştere cu cca 33% faţă de anul 1987.

Pentru acest secol se preconizează o creştere a temperaturii medii anuale cu 1,4 – 5,80C (http://www.energy.eu/publications/KH7807164ENC_002.pdf).

În contextul utilizat de cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4), schimbările climatice sunt definite ca: „ orice modificări în climat de-a lungul timpului, apărute fie datorită variabilităţii naturale fie ca rezultat al activităţii umane” iar adaptabilitatea este descrisă ca „acomodarea în sistemele naturale sau antropice ca răspuns la stimulii climatici actuali sau de perspectivă precum şi la efectele acestora” (http://www.ipcc.ch/).

La nivel naţional, au fost elaborate: Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC), precum şi Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice (PNASC). Pe baza acestor două documente a fost emis Planul Naţional pentru Adaptarea la efectele schimbărilor climatice (PNAd).

Surse de emisii şi principalele gaze cu efect de seră

Gazele responsabile de fenomenul de încălzire globală sunt reglementate de Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, cu scopul reducerii lor în contextul asigurării dezvoltării durabile a mediului.

În urma ratificării prin Legea nr. 3/02.02.2001 a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, România s-a angajat să respecte prevederile acestuia referitoare la limitarea cantitativă şi reducerea emisiilor de gaze care determină efectul de seră.

Emisii de GES în Romania şi în judeţul Maramureş

Emisiile de GES în România, în anul 2008, totalizau 145 milioane tone CO2 echivalent, fiind mai reduse cu aproximativ 38% decât ţinta de la Kyoto stabilită pentru ţara noastră.

In anul 2010, emisia de GES în judeţul Maramureş a fost de 0,79 milioane tone CO2 echivalent (aprox. 0,5% raportat la emisia GES din România în anul 2008).

În judeţul Maramureş, ponderea cea mai ridicată din volumul total de emisii GES o deţine CO2 (74,6%), urmat de CH4 (23,7%) şi N2O (1,7%), iar sursele responsabile de aceste emisii sunt: sectorul industrial (18,6%), traficul rutier (39,1%), arderile neindustriale (19,3%) şi altele - tratarea şi depozitarea deşeurilor, distribuţia combustibilului, agricultura (23%) (fig. 2.1.2).

Previziunile pentru România cuprinse în Ghidul privind adaptarea la schimbările climatice, indică o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, astfel (fig. 2.1.3):

  • între 0,50C şi 1,50C pentru perioada 2020-2029;
  • între 2,00C şi 5,00C pentru intervalul 2090-2099.

Peste 90% din modele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pronunţate în timpul verii, în special în sud şi sud-est (cu abateri negative faţă de perioada 1980-1990 mai mari de 20%) (Ghidul privind adaptarea la schimbările climatice).

  1. Zone forestiere majore ale lumii

În ultimii 300 de ani, arealele forestiere au fost reduse cu mai mult de 50%, iar în prezent suprafaţa totală forestieră a lumii reprezintă 3.952.026.000 ha (Chomitz et al., 2006; Strategic framework for forests and climate change).

 

Cele mai întinse suprafeţe forestiere se înregistrează în Europa (1.001.394.000 ha), America de Sud (831.540.000 ha), urmate de America de Nord şi Centrală (705.849.000 ha), Africa Centrală (635.412.000), Asia (571.577.000) şi Oceania (206.254.000 ha) (fig. 3.1).

 

3.1. Regimul forestier în România

Conform informaţiilor cuprinse în Programul Naţional de Împădurire (http://www.mmediu.ro/paduri/paduri.htm), fondul forestier din România ocupa în anul 2009, o suprafaţă de 6,496 mil. ha (27,3% din teritoriul ţării), deţinând locul 13 la nivel European, respectiv locul 10 ca suprafaţă de pădure raportată la numărul de locuitori (0,30 ha/loc.)

Din suprafaţa totală a fondului forestier din România, arealul efectiv acoperit de pădure era în anul 2009 de 6.335 mil. ha, restul de 0-.161 mil. ha fiind destinat altor întrebuinţări conexe cu silvicultura (fig. 3.1.1).

Reducerea emisiilor de CO2 axată pe managementul durabil al pădurilor

Conform datelor furnizate de literatura de specialitate, reducerea emisiilor de CO2 trebuie abordată la un nivel mult mai elaborat şi axat pe direcţii de acţiune bine conturate. Astfel, a fost concepută o abordare dihotomică (reducere şi adaptare) a acestei probleme cuprinsă în Managementul durabil al pădurilor. Aşadar, viziunea exprimată de acest document se axează pe două direcţii fundamentale de intercondiţionare a schimbărilor climatice şi a măsurilor de reducere a acestora: reducerea propriu-zisă de către mediul silvic a emisiilor de GES şi măsuri de adaptare a pădurilor la schimbările climatice (fig. 5.1).

Astfel, prima direcţie de abordare (reducerea emisiilor) urmăreşte în primul rând procesele de reţinere şi conservare a carbonului precum şi de dezvoltare şi protejare a fondului forestier pentru a-i creşte capacitatea de absorbţie a CO2.

Cea de-a doua axă se referă în primul rând la potenţarea capacităţii de adaptare a pădurilor la schimbările climatice prin aplicarea unor politici şi măsuri de consolidare a capacităţii pădurilor pe baza capacităţii lor de regenerare şi diversificare genetică.

In PNASC, sunt cuprinse o serie de politici şi măsuri privind modalităţile de reţinere a carbonului de către mediile silvice, şi anume:

  • Conservarea carbonului – procedeu prin care se urmăreşte conservarea bazinelor existente de carbon prin practici precum dezvoltarea rezervei de păduri, reducerea defrişărilor, gestionarea pădurilor, acţiuni de recoltare alternative, protecţie împotriva incendiilor şi dăunătorilor.
  • Sechestrarea carbonului – metodă prin care se vizează extinderea depozitării carbonului prin activităţi de împădurire, reîmpădurire, agro-silvicultură, stimularea regenerării naturale, replantarea terenurilor degradate, tehnici de lucrare a pământului şi alte practici agricole de creştere a cantităţii de carbon din sol şi management al produselor forestiere pentru prelungirea duratei de existenţă utilă.

 

Măsuri de accentuare a adaptabilităţii zonelor forestiere la schimbările climatice

De-a lungul timpului semnalele ridicate de impactul modificărilor în regimul termic atmosferic asupra siguranţei dezvoltării mediilor silvice, au atras o serie de acţiuni menite să întărească capacitatea ecosistemelor silvice de a face faţă noilor provocări. Astfel, în contextul politicilor internaţionale, pe plan naţional au fost elaborate o serii de programe şi strategii menite să asigure acest deziderat.

În documentele strategice în domeniu sunt prevăzute o serie de obiective ce vor îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a CO2 din România:

  • Asigurarea integrităţii şi dezvoltării suprafeţelor împădurite precum şi extinderea suprafeţei acoperite de vegetaţie forestieră;
  • Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor categorii de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenuri degradate, în afara fondului forestier;
  • Susţinerea creării plantaţiilor forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol, în conformitate cu cerinţele agriculturii durabile;
  • Susţinerea acţiunilor de creare a perdelelor forestiere şi a altor categorii de plantaţii forestiere, în afara fondului forestier;
  • Dezvoltarea de sisteme pentru monitorizarea şi controlul evoluţiei stării pădurilor, care vor furniza date pentru stabilirea şi aplicarea de măsuri corespunzătoare de protecţie;
  • Dezvoltarea unui program naţional de reciclare a hârtiei este vitală atât pentru păduri cât şi pentru menţinerea pe termen lung a industriei hârtiei şi celulozei.

Măsurile cuprinse în Ghidul privind adaptarea la schimbările climatice prevăd plantarea de specii ce vor beneficia de noile condiţii de mediu şi vor realiza acumulări superioare de biomasă totală, astfel:

  • Pentru zona de dealuri înalte şi zona montană joasă, se recomandă fagul de altitudine, pentru care acumularea de biomasă poate atinge 30%-40% în plus faţă de acumularea ce s-ar realiza în condiţii obişnuite de mediu;
  • În cazul unor schimbări climatice severe, Giurgiu V. (2010) recomandă promovarea speciilor xerofite în zona forestieră de câmpie, a unor specii mezoxerofite în etajul gorunetelor, a gorunilor în etajul făgetelor, în proporţie mai mare a fagului în etajul amestecurilor de fag cu răşinoase, a fagului şi a bradului în partea inferioară a molidişurilor, a molidului în subalpin, a zâmbrului şi a jneapănului în partea inferioară a zonei alpine.

 

Creşterea temperaturii medii anuale pe plan global a atras atenţia şi îngrijorarea factorilor politici şi decizionali din întreaga lume prin implicaţiile pe care le are în regimul termic al Planetei şi mai ales prin consecinţele asupra altor medii responsabile de menţinerea vieţii pe Terra.

Se impune necesitatea implementării unor politici şi măsuri pentru prevenirea declinului vegetaţiei forestiere şi adaptarea ecosistemelor forestiere la noile condiţii climatice anticipate de modelele atmosferice de circulaţie generală.

Irina Smical, consilier serviciul Monitorizare
Angela Michnea, şef Serviciu Monitorizare
Viorel Iancu, director executiv
Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş

Creşterea temperaturii medii anuale şi modificările evidente apărute în regimul climateric al Terrei, au atras în ultimele decenii un interes crescut din partea forurilor politice şi a factorilor decizionali din diverse sectoare de activitate în vederea găsirii de soluţii şi măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal răspunzătoare pentru producerea acestor fenomene.

Cadru general şi politici privind adaptabilitatea mediului la schimbările climatice

În conformitate cu informaţiile relevate de cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4)” elaborat de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), din perioada preindustrială, Pământul s-a încălzit cu cca. 0,760C (http://www.ipcc.ch/).

Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: