• Web Ecoatitudine
  • Web IMM 1
Sâmbătă, 09 Iulie 2011 07:10

Desulfurarea

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Progresul tehnico-ştiinţific a afectat echilibrul om-natură prin accentuarea riscului real de epuizare a unor resurse naturale, modificarea calităţii aerului, apei şi solului, sporirea volumului şi a diversităţii deşeurilor, realizarea unor tehnologii generatoare de materiale reziduale şi toxice ce au constituit originea unor frecvente accidente, creând astfel, noi riscuri pentru sănătatea oamenilor şi a mediului.

Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli, ducând la probleme de mediu grave: schimbările climatice, poluarea urbană şi ploile acide.

În acest context, este evident că problemele privind poluarea atmosferei să se trateze pe cât posibil în mod global.

Organismele din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite studiază poluarea atmosferică a oraşelor, a zonelor industriale şi rurale. După mai multe statistici făcute, concentraţia dioxidului de sulf în atmosferă, în mai multe state dezvoltate, a scăzut ca urmare a aplicării diferitelor reglementări, dar există zone unde emisiile au crescut.

Principalele surse de poluare industrială sunt:

- Industria siderurgică şi metalurgică.

Industria de prelucrare a minereurilor în vederea extragerii componenţilor feroşi sau neferoşi se bazează în special pe procedee de topire şi înnobilare la temperaturi înalte în urma cărora rezultă cantităţi extrem de mari de gaze nocive şi pulberi.

- Industria petrochimică.

În rafinăriile din industria petrochimică apar emisii de hidrocarburi, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de carbon alături de alţi componenţi nocivi mai puţin importanţi. Pe perioada depozitării produselor, în special a celor rafinate, datorită tensiunii de vapori ridicate sunt posibile emisii, cel mai frecvent de propan şi butan.

- Industria materialelor de construcţii.

Industria materialelor de construcţii elimină mari cantităţi de praf şi mai puţin gaze nocive.

- Industria chimică.

Procesele tehnologice ce se desfăşoară în industria chimică conduc la poluarea atmosferei cu diverse substanţe: oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de azot, clor, etc.

- Industria minieră.

Ritmul ridicat de exploatare la minele deschise înseamnă dislocarea unor cantităţi mari de pământ şi eliminarea de pulberi solide.

- Industria energetică şi transporturile.

Industria energetică şi transporturile, sub aspect cantitativ, se situează pe primul loc al surselor de emisii de gaze nocive din cauza faptului că toate industriile necesită cantităţi mari de energie, iar obţinerea ei prin combustie este legată de generarea de cantităţi imense de gaze reziduale (dioxid de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon), praf şi fum.

Oxizii de sulf au acţiune dăunătoare, atât asupra organismului uman, asupra regnului vegetal cât şi asupra construcţiilor, din metal şi piatră.

Acţiunea SO2 constând în distrugerea clorofilei se înregistrează ziua, când activitatea fotosintetică este maximă. S-a constatat că prin expunerea unor plante la o atmosferă artificială de SO2, în urma absorbţiei unui gaz se elimină H2S, proces ce se desfăşoară numai în prezenţa luminii.

Combustibilii solizi conţin ca elemente principale: carbon, oxigen, azot, sulf, elemente ce formează masa organică, alături de substanţe minerale şi apă ce alcătuiesc masa anorganică.

Sulful total conţinut de cărbuni este alcătuit din sulf organic, sulf piritic şi sulf sulfatic. În timpul procesului de combustie se transformă în dioxid de sulf şi în mai mică măsură în trioxid de sulf.

Conţinutul total de sulf din cărbune variază în limite largi pentru diferite zăcăminte în funcţie de condiţiile de formare ale acestora.

Cărbunii româneşti au un conţinut mediu de sulf de 2-3%, variind de la 0,3 pentru antracitul de la Schila până la 8% pentru huila de Cozia.

Reducerea emisiilor de SO2 se realizează prin:

a)      Prelucrarea materiilor prime ce conţin sulf înainte de a fi introduse în procesul tehnologic;

b)      Desulfurarea gazelor de ardere.

În vederea micşorării nocivităţii gazelor emise, varianta cea mai studiată şi aplicată este desulfurarea gazelor de ardere.

Reţinerea dioxidului de sulf din gazele reziduale se poate realiza prin procedee convenţionale ce au la bază procese ca: absorbţia, adsorbţia, oxidare catalitică, reducere catalitică şi procedee neconvenţionale prin iradiere cu fascicul de electroni acceleraţi sau fascicul de electroni – microunde.

Constantin Moşoiu - Director Coordonator – ARPM Craiova
Robert Georgescu – Consilier P.P.-R.P.-C. – ARPM Craiova

 

Dezvoltarea accentuată a industriei din ultimele decenii a demonstrat relaţia strânsă existentă între creşterea economică şi modificările ce se petrec în mediu.

Politicile de dezvoltare neancorate la contextul ecologic sunt sortite eşecului. Dacă la începutul dezvoltării umane, mediul era protejat natural datorită posibilităţilor reduse ale omului de a transforma natura şi capacităţii sale de autoreglare, odată cu industrializarea societăţii umane, activităţile poluatoare au depăşit capacitatea de autocurăţare şi autoreglare a factorilor de mediu, punându-se în pericol însăşi existenţa vieţii pe Terra.

Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: