• Bannere Sarbatori Infomediu
  • Bannere Sarbatori Ecoatitudine
  • Bannere Sarbatori Ecopedia
  • Bannere Sarbatori Ned
  • Bannere Sarbatori Reporter
Compania Ameresco va construi o nouă instalaţie în cadrul unei staţii de epurare din Philadelphia (SUA), ce va folosi biogazul eliminat de nămolul apelor reziduale, şi care va genera electricitate şi energie termică. Costul construcţiei este estimat la 47.5 milioane de dolari, aceasta urmând să aibă o putere instalată de 5.6MW. Utilizarea ei va reduce costurile de funcţionare ale staţiei de epurare cu 12 milioane de dolari în primii 16 ani. Se estimează că se vor reduce astfel emisiile de CO2 cu aproape 22.000 de tone pe an, echivalentul scoaterii de pe străzi a 4.800 de maşini sau împăduririi a 2.180 de hectare.
Cercetători din cadrul Universităţii UCLA au demonstrat o metodă prin care se poate converti energia electrică în combustibil lichid. Este vorba de utilizarea electricităţii (convertite prin panouri fotovoltaice) pentru transformarea dioxidului de carbon în izobutanol, având astfel loc stocarea energiei electrice într-un mod mai eficient decât bateriile pe litiu folosite în mod obişnuit în prezent. Izobutanolul produs va putea fi folosit ca şi carburant lichid, deschizându-se astfel posibilitatea utilizării energiei electrice pentru deplasarea cu autovehiculul, chiar dacă nu avem o maşină electrică.
Prin biomasă provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, se înţelege fracţiunea biodegradabilă obţinută din: a) culturi de plante agricole şi non agricole energetice destinate producţiei de biomasă, utilizată în scopul producerii energiei electrice; b) deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor. Certificatele de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, se emit de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti. În sensul prezentării procedurii, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) producători de biomasă obţinută din culturi energetice, denumiţi în continuare producători de culturi energetice - persoanele fizice şi/sau juridice prevăzute la art. 6 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, care îndeplinesc prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă…
Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „UE a adoptat unele dintre cele mai ambiţioase norme din lume în domeniul protecţiei mediului. Aceste norme contribuie în mod semnificativ la protecţia mediului şi a populaţiei. Însă forţa lor depinde de modul în care sunt puse efectiv în aplicare şi trebuie să le adaptăm pentru a răspunde noilor provocări. Am dori să aflăm opiniile cetăţenilor cu privire la acţiunile pe care le-am putea întreprinde, împreună cu statele membre şi cu toate celelalte părţi interesate, pentru a asigura o mai bună protecţie a mediului şi pentru a ne susţine prosperitatea ţinând seama de limitele planetei. Poate că UE nu este în măsură să le facă pe toate, dar am dori să aflăm în ce domenii şi în ce mod acţiunea acesteia poate avea impactul cel mai decisiv în vederea ameliorării calităţii mediului - nu doar pentru noi, ci şi pentru copiii copiilor noştri”. Cel de-al 7-lea Program de acţiune pentru mediu ar trebui să ofere un cadru global şi coerent pentru aceste iniţiative strategice, stabilind obiective prioritare şi arătând clar modul în care politica în domeniul mediului poate să contribuie la creşterea ecologică, la ameliorarea sănătăţii şi la creşterea bunăstării.
Unul dintre drepturile garantate, indirect, în Convenţie, este dreptul la un mediu sănătos. Acesta este considerat, de o parte a literaturii juridice de specialitate, ca făcând parte din a treia generaţie de drepturi ale omului, numite drepturi de solidaritate, alături de dreptul la pace, dreptul la dezvoltare etc. (Bîrsan, 2005, p. 32), care însă, nu se bucură de o consacrare expresă în Convenţie. Ţinând cont de importanţa acestui drept, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recurs la tehnica „protecţiei prin ricoşeu” care a permis extinderea protecţiei unor drepturi garantate de Convenţie la drepturi care nu sunt prevăzute de aceasta. Astfel, printr-o interpretare extensivă a domeniului de aplicare a unor drepturi prevăzute expres de Convenţie, dreptul la un mediu sănătos a fost alăturat dreptului la viaţă privată, fiind considerat o componentă a acestuia, în acest fel ajungându-se la protejarea indirectă a dreptului la mediu. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia) nu include în articolele sau în Protocoalele sale sintagma „mediu înconjurător” sau „drept la un mediu sănătos”. Însă, privind în urmă, la momentul adoptării Convenţiei (Roma, 1950), problemele mediului nu reprezentau o preocupare însemnată, dezvoltarea industrială neridicând probleme grave în ceea ce priveşte mediul. În aceste condiţii, s-ar putea considera că…
Pentru a facilita abordarea unui acquis complex, cum este cel de mediu, acesta este structurat în 10 sectoare, referitoare la: legislaţie orizontală, calitatea aerului, gestiunea deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, poluare industrială şi managementul riscului, substanţe chi-mice periculoase şi organisme modificate genetic, zgomot, protecţie civilă şi siguranţa nucleară şi radioprotecţie. La nivelul UE, reglementările în domeniul mediului se manifestă sub forma directivelor, pe care statele membre trebuie să le preia în legislaţia naţională. Fiecare dintre sectoarele menţionate mai sus are directive referitoare la normele de bază în domeniul respectiv, mai puţin în cazul legislaţiei orizontale, ale cărei prevederi au implicaţii asupra întregului domeniu. Acţiunile comunitare în domeniul mediului au început în 1972 prin patru programe de acţiune succesive, bazate pe o abordare sectorială şi orizontală a problemelor domeniului mediului. În această perioadă au fost adoptate aproximativ 200 de acte normative ce vizau limitarea poluării prin introducerea de standarde minime, în special pentru sectoarele: managementul deşeurilor, poluarea apelor şi a aerului.
„Compostarea acasă a fost restricţionată până în prezent de numărul limitat de tipuri de mâncare ce putea fi reciclată, timpul prea mare necesar pentru obţinerea compostului şi mirosurile neplăcute care atrag vizitatori nedoriţi (şobolani, muşte etc)”, a declarat Tony Callaghan, inventatorul produsului. Containerul HotBin aduce o serie de avantaje: - permite compostarea oricăror resturi organice solide, vegetale şi animale: fructe, legume, mâncare gătită, coji, seminţe, sâmburi, carne, oase de dimen-siuni mici, peşte şi orice alt tip de mâncare din bucătărie, cutii de pizza şi cartoane de ouă mărunţite, resturi vegetale în urma toaletării grădinii, frunzele de toamnă căzute în grădină, iarba tăiată în urma tunderii gazonului şi resturile rezultate în urma tunderii gardului viu etc;
Unde ne aflăm exact în ceea ce priveşte dezvoltarea biocombustibililor? Statele membre au reuşit să crească pro-centul de biocombustibili în amestecul cu benzină şi motorină la 4-5%.Aceste valori sunt de aşteptat să crească până la aproximativ 9% până în anul 2020. Cum corespund biocombustibilii şi biomasa Planului Strategic European pentru Tehnologiile Energetice (SET)? Comisia a alocat peste 100 de milioane de Euro pentru dezvoltarea şi comerci-alizarea de noi tipuri de biocombustibili în cadrul Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (FP7, 2007-2013). În plus, proiectele avansate de biocombustibili pot fi cofinanţate în cadrul programului NER 300, care prevede finanţarea pentru captarea la scară comercială şi stocarea carbonului (CCS) şi proiecte demonstrative de tehnologii regenerabile inovatoare de la 300 de milioane de indemnizaţii păstrate în rezerva noilor candidaţi ai Sistemului UE de Comercializare a Emisiilor. Statele Unite investesc deja foarte mult în tehnologiile de a doua gene-raţie. Aparent, se va investi 1 miliard de dolari anul acesta. Pare o sumă imensă în comparaţie cu investiţiile Uniunii Europene. Aşadar, credeţi că UE poate concura cu combustibilii de a doua generaţie ai SUA? Până acum nu am văzut aceeaşi dezvoltare în Uniunea Europeană, deşi prima fabrică la scară largă este…
Sursele regenerabile de energie pot înlocui combustibilii fosili şi pot conduce la diminuarea efortului financiar pentru achiziţionarea resurselor primare epuizabile (cărbune, gaze naturale, petrol), precum şi la atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluării (producerea de energie verde). O astfel de resursă de materie energetică regenerabilă o reprezintă deşeurile de lemn (rumeguş, rădăcini, tocătură, coajă), provenite din activitatea de prelucrare a lemnului. Energia asociată biomasei forestiere poate fi foarte profitabilă în domeniul industrial, pentru că toate deşeurile celulozice abandonate astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) pot fi transformate în produse energetice. Utilizarea acestor deşeuri în scopuri energetice ar putea reduce o bună parte din consumul actual de petrol şi gaze naturale.
Invitatul special al conferinţei a fost domnul Pau Garcia Audi, reprezentantul Comisiei Europene, de la Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI), care a menţionat obiectivele Strategiei 2020 şi rezultatele obţinute până în prezent pentru atingerea lor: „În privinţa reducerii gazelor cu efect de seră cu 20% şi creşterea producţiei de energie regenerabilă cu 20% până în 2020 suntem pe drumul cel bun, unele ţări anunţând că au atins deja aceste obiective. Însă pentru reducerea consumului de energie trebuie făcute eforturi mai mari, pentru că în ritmul pe care îl are Uniunea în prezent nu vom reuşi să îl scădem decât cu 10%, în loc de 20%, cât este ţinta stabilită pentru 2020.”
Studiul a relevat că au fost efectuate 112.900 de controale în păduri, în urma cărora s-au constatat peste 18.000 de contravenţii silvice şi 6.656 de infracţiuni. La parchete au fost depuse şi plângeri şi denunţuri în mod direct, înregistrându-se astfel, pe perioada menţionată, un total de 7.168 de dosare. 87% dintre acestea s-au oprit la nivelul procurorilor, prin neînceperea urmăririi penale (60% dintre dosare), sancţiuni administrative, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. Doar 723 de dosare au fost trimise de către procurori în instanţele de judecată. „Şansele de a face închisoare cu executare, în cazul în care ai tăiat pădure ilegal, sunt de doar 0.47%, şi asta doar dacă eşti prins, şi te afli deja la a doua condamnare”, este una din concluziile studiului.
Proiectul este menit să contribuie la creşte-rea calităţii ofertei educaţionale din învăţământul tehnic la nivelul regiunilor Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru şi Vest prin mai buna corelare a programelor aferente specializării „Măsurători terestre şi cadastru” cu cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii. „Universitatea coordonează şi suntem şi parteneri în mai multe programe. Unul l-am încheiat anul trecut. Este vorba de prima serie de şcoală doctorală, unde au absolvit 34 din 34. La absorbţia fondurilor pe care trebuia să le absorbim în cadrul programului nu am reuşit decât 43%. Sper să nu se întâmple aşa ceva şi cu programul nostru la care ţin foarte mult”, a spus Ioan Neuner, rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
„Potenţialul disponibil al resurselor de energie regenerabilă din România a fost identificat sau cuantificat printr-o serie de studii, dar nu se ştie cu certitudine dacă acest potenţial a luat în considerare şi restricţiile sau condiţionalităţile protecţiei mediului”, a declarat Ioan Ghergheş, preşedinte executiv al Asociaţiei Române de Mediu (ARM). Potrivit acestuia, la nivelul lui 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a emis avize de racordare pentru aproximativ 8.000 de MW din energie eoliană.
Prin aceste acorduri, România primeşte un sprijin financiar nerambursabil de 305,9 mil Euro pentru perioada 2009-2014, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 2 ani. Aceşti bani vor fi alocaţi mai multor domenii, printre care şi cele legate de mediu şi protecţia mediului: CCS (captarea şi stocarea carbonului), inovare industrială nepoluantă, managementul şi protecţia mediului, schimbări climatice şi energie regenerabilă. „Acest moment reprezintă finalizarea unei prime părţi a unui proces foarte important pentru România, pentru că până în prezent, am avut deja la dispoziţie un prim pachet de fonduri nerambursabile, din partea aceloraşi ţări, în valoare de aproape 100 mil euro, din care ţara noastră a reuşit să absoarbă peste 70%” a declarat Ministrul Leonard Orban.
Cel mai longegiv eveniment dedicat energiei regenerabile din Europa de Sud-Est, „Energy Efficiency & Renewable Energy Congress”, a atras peste 550 de specialişti din Europa, Asia, Africa şi SUA, cât şi participarea a 412 companii din 33 de ţări, reuşind să devină o platformă eficientă pentru stabilirea de noi parteneriate între factorii de decizie guvernamentali şi locali, investitori, oameni de afaceri, reprezentanţi afiliaţi. Expozanţii şi-au prezentat serviciile şi produsele, în cele patru hale imense, publicului de profil care a captat o perspectivă unică a pieţei şi a interacţionat cu cei mai importanţi jucători ai industriei din Balcani.
În Uniunea Europeană există 23 de milioane de IMM-uri, care reprezintă 99% dintre toate afacerile desfăşurate în UE şi care asigură 90 de milioane de locuri de muncă. Doar 26% dintre IMM-uri oferă produse şi/sau servicii eco, faţă de 30% în SUA, dar se estimează că numărul lor va creşte cu 8% în următorii 2 ani. Din totalul IMM-urilor de pe piaţa verde a UE, 52% vând produse şi servicii eco, 26% activează în domeniul reciclării, iar 20% în domeniul energiilor regenerabile şi managementul deşeurilor municipale. Dintre produsele şi serviciile verzi la nivelul Uniunii, cel mai bine se vând cele din sectorul alimentar (25%), urmate de echipamente mecanice şi electronice (23%), mobilă, lemn şi produse din hârtie (19%), materiale şi servicii în domeniul construcţiilor (18%). 93% dintre IMM-uri au iniţiative, cel puţin într-o direcţie, pentru a fi mai eficiente din punct de vedere al resurselor: reducerea consumului de energie (62% dintre IMM-uri), micşorarea cantităţii de deşeuri (62%), reciclare (61%), reducerea consumului de apă (50%). În cadrul companiilor de peste 250 de angajaţi, aceste procente sunt mai mari cu 10-20 de puncte procentuale.
Este probabil una dintre cele mai îndrăzneţe şi extreme forme de energie alternativă, însă dacă s-ar reuşi în această direcţie, am obţine soluţia permanentă pentru nevoia energiei la nivel mondial Biocombustibil produs de microorganisme Una dintre problemele apărute în pro-ducţia biocombustibililor o reprezintă cantitatea foarte mare de biomasă necesară. Un tip deosebit de biocombustibil este cel produs de microorganisme. Suportul folosit este apa sălcie, poluată sau apa de mare, astfel eliminându-se problema biomasei necesare. În momentul în care sunt expuse la lumină şi CO2 (obţinut din emisiile termocentralelor, de exemplu) microorganimele secretă nişte chimicale similare cu etanolul, producându-se astfel un lichid utilizabil pentru autoturisme şi nu numai.
Mă informez şi sunt foarte deschisă discuţiilor şi evenimentelor de gen, dar nu mă apucă entuziasmul doar când cineva pronunţă un cuvânt mare sau care defineşte o cauză mare. Am privit mulţi oameni cum demarează proiecte, dar se opresc înainte de jumătate. Şi asta pentru că nu o fac din credinţă proprie, sunt luaţi de val. Lunar fac un interviu care are ca subiect o cauză nobilă. Spre exemplu, fac materiale despre cum arată masivul Cetate distrus de proiectele Roşiei Montane, popularizez cu domnul Ovidiu Bojor plantele rare din munţii Apuseni, parcurg cu bicicleta câte 1000 de kilometri prin oraşele străbătute de fluviul Dunărea şi lista poate continua.
O fermă îşi poate creşte eficienţa irigaţiei prin îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de irigaţii propriu-zis şi îmbunătăţirea managementului şi utilizării acelui sistem. Printre principalele metode folosite la nivel mondial sunt irigarea prin aspersie, microaspersie şi picurare la suprafaţă. Unul dintre cele mai apreciate sisteme de irigaţii la nivel mondial este cel de tip pivot (pulverizează apă de deasupra culturii). În România, cea mai utilizată metodă este în prezent picurarea. Irigarea poate fi îmbunătăţită prin: - folosirea unor stropitori automate, prin sistem cu picătura (picurarea la suprafaţă duce apa exact unde este nevoie de ea, cu un consum mic de energie electrică pentru pompare) sau utilizarea sistemului pivot cu multiple avantaje; - folosirea metodei “minim tillage” pentru a conserva solul în condiţii optime pentru o irigare corectă şi o dezvoltare eficientă a culturii;
O viziune a combustibililor alternativi pentru 2030 Până la un sfert din necesarul de carburant pentru sectorul transporturi la nivelul UE poate fi satisfăcut de combustibili ecologici mai puţin poluanţi până în anul 2030. O parte importantă a acestui necesar va fi asigurată de industria europeană prin dezvoltări bazate pe tehnologii sustenabile şi inovatoare care creează oportunităţi pentru furnizorii de biomasă, producătorii de combustibili ecologici şi industria constructoare de maşini. Comerţul de combustibili alternativi la nivel internaţional va creşte. În 2030, combustibilii ecologici vor fi folosiţi cu precădere în sectorul motoarelor cu combustie internă având în vedere că această tehnologie va prevala încă la data respectivă. E posibil totuşi ca în anumite aplicaţii sau în cadrul unor flote dedicate să fie folosite trenuri de rulare speciale, de exemplu pilele de combustie. Biorafinăriile integrate care produc în acelaşi timp substanţe chimice, combustibili ecologici şi alte forme de energie vor fi operaţionale 100%. Biorafinăriile se vor caracteriza la scara de producţie printr-o integrare eficientă a liniilor de manipulare şi producţie de biomasă, a procesului de fermentare în bioreactoare, de prelucrare chimică şi de recuperare şi epurare finală a produsului. Instalaţiile viitoare vor fi mult mai flexibile decât cele existente în prezent din…
Pagina 80 din 84

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: