• Ifat Web
  • Ecoatitudine Inscriere
  • Webbanner Ecomondo
  • Conf 3aprilie Web
Miercuri, 13 Iunie 2012 19:07

Sisteme de colectare selectivă în Europa

Scris de
Berlin - sistem de buy-back Sistemul de management al deşeurilor din Berlin s-a dezvoltat mai degrabă ca un management al resurselor. Cea mai mare cantitate a deşeurilor ajunge să fie reciclată. Deşeurile solide care rămân sunt incinerate pentru producerea energiei termo-electrice, sunt arse în cuptoarele de uscare a cimentului, sau valorificate în alt mod, astfel, cantitatea care ajunge să fie depusă în gropi de gunoi fiind foarte mică. Unele recipiente pentru îmbutelierea băuturilor (din PET, sticlă, aluminiu) pot fi returnate printr-un sistem de buy-back, prin care se recuperează, de exemplu, 0.25 euro pe un PET.
În ceea ce priveşte reciclarea materiilor organice şi transformarea lor în compost, în România nu s-a reuşit aproape deloc valorificarea acestor deşeurilor, în timp ce media europeană este de 18%. Potrivit legislaţiei europene, România va trebui să recicleze 50% din deşeurile municipale până în 2020. Un impediment în colectarea selectivă poate fi faptul că problema deşeurilor este tratată neunitar la nivel naţional, ea intrând mai mult în responsabilitatea administraţiilor locale, astfel că în diferite zone din ţară există diferite sisteme de management al deşeurilor (fapt care poate crea confuzie) sau chiar nu există colectare selectivă deloc. Pe de altă parte însă, anumite zone impun într-adevăr abordări diferite legate de logistica operaţiunilor de colectare, pentru că au particularităţi diferite. Diferenţele apar mai ales între zonele rurale şi cele urbane, între regiuni cu diferite de densităţi ale populaţiei, între oraşele foarte „urba-nizate” şi oraşele mai aerisite, unde spaţiul liber disponibil este mai mare. O altă problemă o reprezintă interesul scăzut din partea decidenţilor politici de la nivel naţional, şi factorilor de decizie de la nivelul administraţiei locale.
Miercuri, 13 Iunie 2012 18:39

România, îngropată în gunoaie

Scris de
Guvernul a aprobat, la 6 aprilie 2011, proiectul de lege privind regimul deşeurilor, prin care legislaţia în domeniu este pusă în acord cu cea mai recentă Directivă Europeană în acest sens, datând din 2008, prin care se stabileşte ca ţintă pentru 2020 atingerea de către România a obiectivului de reciclare a 50% din deşeuri. România dispune, prin POS Mediu, de circa două miliarde de euro pentru a implementa, până în 2015, în toate judeţele ţării, un sistem integrat pentru gestionarea deşeurilor şi atingerea obiectivului european de reciclare a 50% din deşeurile generate. Totodată, la capitolul PET-uri, România reciclează deja 40% din deşeuri datorită obligaţiei impuse producătorilor. „Conform Eurostat, situaţia din România este una dintre cele mai rele din Uniune Europeană. În România, 99% dintre toate deşeurile municipale sunt depozitate în gropi, iar media în UE este de 38%. De asemenea, reciclarea este de doar 1% în România, în timp ce media Uniunii este de 24%. La compostare procentul este de 0%, faţă de media UE de 18%. Asta ne indică clar faptul că există un decalaj mare în privinţa gestionării deşeurilor şi sunt necesare eforturi semnificative pentru a merge către implementarea Directivei”, a afirmat Julio Garcia Burgues, şeful Direcţiei de…
În aceeaşi zi, la orele 15:00 GMT contractele DEC 12 erau cotate la valoarea de 6.60EUR/EUA. DEC 12 a deschis ziua la 6.79 EUR şi a atins pe intra-day minimul de 6.55 EUR/EUA, iar pe piaţa secundară a creditelor de carbon UN a avut loc o depreciere de 5 cenţi pentru CER, astfel încât contractul DEC 12 a încheiat sesiunea la 3.62 EUR. „Moneda Europeană a atins minimul ultimelor 4 luni comparativ cu dolarul American, piaţa europeană de acţiuni a scăzut şi ea (indicele DAX în Germania cu 2.2%, CAC-40 în Franţa cu 2.4% iar FTSE în UK cu 2%). Între timp, petrolul s-a depreciat cu $1.46 şi a închis la $110.80 USD/baril tot ca urmare a instabilităţii din Europa, dar şi a scăderii producţiei industriale în China. Şi în Europa producţia industrială s-a contractat cu mai mult decât previzionat şi anume 2.2% faţă de 1.2% anual, conform datelor eliberate luni, 14 mai 2012.
Asociaţia Green Energy, în colaborare cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat la Sfântu Gheorghe un workshop regional privind valorificarea biomasei forestiere în scopul producerii de energie. Acţiunea face parte din proiectul PromoBio susţinut prin programul Intelligent Energy Europe, prin care se doreşte creşterea utilizării biomasei pentru obţinerea energiei. În cadrul întâlnirii au fost discutate planuri regionale de acţiune, metode de îmbunătăţire a cadrului legislativ, soluţii tehnologice pentru valorificarea biomasei lemnoase în sisteme de încălzire şi alte detalii pentru demararea de proiecte concrete în acest domeniu.
Pe 22 aprilie, cu ocazia Zilei Pământului 2012, s-a lansat şi în România mişcarea Friends of Glass ca parte a forumului european cu acelaşi nume, care reuneşte consumatori europeni ce sustin şi promovează utilizarea sticlei ca ambalaj pentru alimentele şi băuturile consumate. Sticla este realizată din materii prime naturale şi sustenabile, care se găsesc din abundenţă în natură, este inertă din punct de vedere chimic, 100% şi infinit reciclabilă, returnabilă şi reutilizabilă. Din punct de vedere al mediului, sticla şi aluminiul sunt considerate printre cele mai bune materiale pentru industria ambalajelor. (detalii pe www.thinkglass.gr)
Societatea Ornitologică Română (SOR), sprijinită de CN Transelectrica SA - Constanţa, a amplasat 3 cuiburi artificiale pe stâlpi de înaltă tensiune pentru cea mai rară specie de păsări care cuibăreşte la noi - şoimul dunărean. În Europa mai sunt circa 450 de perechi, specia fiind ameninţată la nivel global. Amplasarea de cuiburi artificiale este o metodă eficientă pentru a stimula păsările să cuibărească într-o zonă pe care o frecventează pentru hrănire, cum ar fi stepa doborogeană. Acţiunea face parte din proiectul „Conservarea şoimului dunărean în nord-estul Bulgariei, Ungaria, România şi Slovacia”, importanţa protecţiei şi conservării speciei fiind recunoscută la nivelul UE.
Organizaţiile membre ale Coaliţiei pentru Mediu din România, alături de 28 de organizaţii locale de pescari, au transmis noului ministru al Mediului, Attila Korodi, o scrisoare în care semnalează abuzurile de mediu din Masivul Făgăraş de pe râurile Capra, Buda, Otic, constatate cu ocazia lucrărilor de contrucţie pentru mai multe microhidrocentrale. Organizaţiile cer de urgenţă ministrului Mediului să oprească lucrările şi să analizeze în mod corespunzător situaţia din teren, să instituie un moratoriu pentru demararea unor proiecte similare pe apele de munte, să susţină refacerea albiilor minore la starea iniţială şi să reactualizeze legislaţia în domeniu inclusiv prevederile legate de certificatele verzi pentru astfel de proiecte.
Producătorul de autovehicule Volkswagen a încheiat un parteneriat cu două companii din domeniul biocombustibililor (Solazyme şi Amyris), pentru a testa eficienţa biodieselului în reducerea emisiilor poluante. Biocombustibilii sunt produşi din diferite plante zaharoase (Amyris) şi din microalge (Solazyme). Unele analize deja efectuate au arătat că biodiesel-ul are cam aceeaşi performanţă cu motorina obişnuită, dar arderea lui este semnificativ mai curată. Ambele tipuri de biocombustibil sunt deja folosite pe diferite autovehicule şi autobuze (în Brazilia) fără a fi necesare modificări ale motoarelor, asigurându-se o reducere importantă a noxelor şi implicit a gazelor cu efect de seră.
Primul test al biodieselului B100 din microalge marine a fost făcut în luna martie în New Delhi, India. Un autovehicul obişnuit a fost alimentat cu biodieselul B100 şi a parcurs o distanţă de 200km, timp în care au fost colectate date care susţin promovarea şi utilizarea acestui biocombustibil. Deşi guvernul doreşte să facă investiţii în creşterea utilizării biocarburanţilor, recunoaşte că vor fi necesare eforturi considerabile pentru a face acest nou biocombustibil disponibil pe scară largă, şi la un preţ accesibil. Proiectul denumit CSIR-NMITLI este condus de Consiliul de Cercetare Ştiinţifică şi Industrială în colaborare cu Ministerul Ştiinţelor Mediului din India.
Concurenţa pentru cea mai curată ţară europeană se ascute în vestul continentului. După ce Marea Britanie a intrat serios în pâine, cu reglementări severe care vizează tăierea drastică a emisiilor de dioxid de carbon până în 2020, a venit rândul Danemarcei să preia ştafeta ecologică, printr-un nou plan energetic, astfel încât până în 2020 nivelul gazelor cu efect de seră să fie diminuate cu până la 34% faţă de nivelul înregistrat în 1990 şi să scadă consumul de energie cu peste 12%, comparativ cu nivelul din 2006. De asemenea, guvernul danez urmăreşte ca până în 2020 nu mai puţin de 35% din producţia naţională de energie să fie asigurată din resurse regenerabile, dintre care jumătate urmează să fie generată de parcurile eoliene.
Compania Ameresco va construi o nouă instalaţie în cadrul unei staţii de epurare din Philadelphia (SUA), ce va folosi biogazul eliminat de nămolul apelor reziduale, şi care va genera electricitate şi energie termică. Costul construcţiei este estimat la 47.5 milioane de dolari, aceasta urmând să aibă o putere instalată de 5.6MW. Utilizarea ei va reduce costurile de funcţionare ale staţiei de epurare cu 12 milioane de dolari în primii 16 ani. Se estimează că se vor reduce astfel emisiile de CO2 cu aproape 22.000 de tone pe an, echivalentul scoaterii de pe străzi a 4.800 de maşini sau împăduririi a 2.180 de hectare.
Cercetători din cadrul Universităţii UCLA au demonstrat o metodă prin care se poate converti energia electrică în combustibil lichid. Este vorba de utilizarea electricităţii (convertite prin panouri fotovoltaice) pentru transformarea dioxidului de carbon în izobutanol, având astfel loc stocarea energiei electrice într-un mod mai eficient decât bateriile pe litiu folosite în mod obişnuit în prezent. Izobutanolul produs va putea fi folosit ca şi carburant lichid, deschizându-se astfel posibilitatea utilizării energiei electrice pentru deplasarea cu autovehiculul, chiar dacă nu avem o maşină electrică.
Prin biomasă provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, se înţelege fracţiunea biodegradabilă obţinută din: a) culturi de plante agricole şi non agricole energetice destinate producţiei de biomasă, utilizată în scopul producerii energiei electrice; b) deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor. Certificatele de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, se emit de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti. În sensul prezentării procedurii, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) producători de biomasă obţinută din culturi energetice, denumiţi în continuare producători de culturi energetice - persoanele fizice şi/sau juridice prevăzute la art. 6 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, care îndeplinesc prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă…
Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „UE a adoptat unele dintre cele mai ambiţioase norme din lume în domeniul protecţiei mediului. Aceste norme contribuie în mod semnificativ la protecţia mediului şi a populaţiei. Însă forţa lor depinde de modul în care sunt puse efectiv în aplicare şi trebuie să le adaptăm pentru a răspunde noilor provocări. Am dori să aflăm opiniile cetăţenilor cu privire la acţiunile pe care le-am putea întreprinde, împreună cu statele membre şi cu toate celelalte părţi interesate, pentru a asigura o mai bună protecţie a mediului şi pentru a ne susţine prosperitatea ţinând seama de limitele planetei. Poate că UE nu este în măsură să le facă pe toate, dar am dori să aflăm în ce domenii şi în ce mod acţiunea acesteia poate avea impactul cel mai decisiv în vederea ameliorării calităţii mediului - nu doar pentru noi, ci şi pentru copiii copiilor noştri”. Cel de-al 7-lea Program de acţiune pentru mediu ar trebui să ofere un cadru global şi coerent pentru aceste iniţiative strategice, stabilind obiective prioritare şi arătând clar modul în care politica în domeniul mediului poate să contribuie la creşterea ecologică, la ameliorarea sănătăţii şi la creşterea bunăstării.
Unul dintre drepturile garantate, indirect, în Convenţie, este dreptul la un mediu sănătos. Acesta este considerat, de o parte a literaturii juridice de specialitate, ca făcând parte din a treia generaţie de drepturi ale omului, numite drepturi de solidaritate, alături de dreptul la pace, dreptul la dezvoltare etc. (Bîrsan, 2005, p. 32), care însă, nu se bucură de o consacrare expresă în Convenţie. Ţinând cont de importanţa acestui drept, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recurs la tehnica „protecţiei prin ricoşeu” care a permis extinderea protecţiei unor drepturi garantate de Convenţie la drepturi care nu sunt prevăzute de aceasta. Astfel, printr-o interpretare extensivă a domeniului de aplicare a unor drepturi prevăzute expres de Convenţie, dreptul la un mediu sănătos a fost alăturat dreptului la viaţă privată, fiind considerat o componentă a acestuia, în acest fel ajungându-se la protejarea indirectă a dreptului la mediu. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia) nu include în articolele sau în Protocoalele sale sintagma „mediu înconjurător” sau „drept la un mediu sănătos”. Însă, privind în urmă, la momentul adoptării Convenţiei (Roma, 1950), problemele mediului nu reprezentau o preocupare însemnată, dezvoltarea industrială neridicând probleme grave în ceea ce priveşte mediul. În aceste condiţii, s-ar putea considera că…
Pentru a facilita abordarea unui acquis complex, cum este cel de mediu, acesta este structurat în 10 sectoare, referitoare la: legislaţie orizontală, calitatea aerului, gestiunea deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, poluare industrială şi managementul riscului, substanţe chi-mice periculoase şi organisme modificate genetic, zgomot, protecţie civilă şi siguranţa nucleară şi radioprotecţie. La nivelul UE, reglementările în domeniul mediului se manifestă sub forma directivelor, pe care statele membre trebuie să le preia în legislaţia naţională. Fiecare dintre sectoarele menţionate mai sus are directive referitoare la normele de bază în domeniul respectiv, mai puţin în cazul legislaţiei orizontale, ale cărei prevederi au implicaţii asupra întregului domeniu. Acţiunile comunitare în domeniul mediului au început în 1972 prin patru programe de acţiune succesive, bazate pe o abordare sectorială şi orizontală a problemelor domeniului mediului. În această perioadă au fost adoptate aproximativ 200 de acte normative ce vizau limitarea poluării prin introducerea de standarde minime, în special pentru sectoarele: managementul deşeurilor, poluarea apelor şi a aerului.
„Compostarea acasă a fost restricţionată până în prezent de numărul limitat de tipuri de mâncare ce putea fi reciclată, timpul prea mare necesar pentru obţinerea compostului şi mirosurile neplăcute care atrag vizitatori nedoriţi (şobolani, muşte etc)”, a declarat Tony Callaghan, inventatorul produsului. Containerul HotBin aduce o serie de avantaje: - permite compostarea oricăror resturi organice solide, vegetale şi animale: fructe, legume, mâncare gătită, coji, seminţe, sâmburi, carne, oase de dimen-siuni mici, peşte şi orice alt tip de mâncare din bucătărie, cutii de pizza şi cartoane de ouă mărunţite, resturi vegetale în urma toaletării grădinii, frunzele de toamnă căzute în grădină, iarba tăiată în urma tunderii gazonului şi resturile rezultate în urma tunderii gardului viu etc;
Unde ne aflăm exact în ceea ce priveşte dezvoltarea biocombustibililor? Statele membre au reuşit să crească pro-centul de biocombustibili în amestecul cu benzină şi motorină la 4-5%.Aceste valori sunt de aşteptat să crească până la aproximativ 9% până în anul 2020. Cum corespund biocombustibilii şi biomasa Planului Strategic European pentru Tehnologiile Energetice (SET)? Comisia a alocat peste 100 de milioane de Euro pentru dezvoltarea şi comerci-alizarea de noi tipuri de biocombustibili în cadrul Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (FP7, 2007-2013). În plus, proiectele avansate de biocombustibili pot fi cofinanţate în cadrul programului NER 300, care prevede finanţarea pentru captarea la scară comercială şi stocarea carbonului (CCS) şi proiecte demonstrative de tehnologii regenerabile inovatoare de la 300 de milioane de indemnizaţii păstrate în rezerva noilor candidaţi ai Sistemului UE de Comercializare a Emisiilor. Statele Unite investesc deja foarte mult în tehnologiile de a doua gene-raţie. Aparent, se va investi 1 miliard de dolari anul acesta. Pare o sumă imensă în comparaţie cu investiţiile Uniunii Europene. Aşadar, credeţi că UE poate concura cu combustibilii de a doua generaţie ai SUA? Până acum nu am văzut aceeaşi dezvoltare în Uniunea Europeană, deşi prima fabrică la scară largă este…
Sursele regenerabile de energie pot înlocui combustibilii fosili şi pot conduce la diminuarea efortului financiar pentru achiziţionarea resurselor primare epuizabile (cărbune, gaze naturale, petrol), precum şi la atingerea standardelor de mediu prin diminuarea poluării (producerea de energie verde). O astfel de resursă de materie energetică regenerabilă o reprezintă deşeurile de lemn (rumeguş, rădăcini, tocătură, coajă), provenite din activitatea de prelucrare a lemnului. Energia asociată biomasei forestiere poate fi foarte profitabilă în domeniul industrial, pentru că toate deşeurile celulozice abandonate astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) pot fi transformate în produse energetice. Utilizarea acestor deşeuri în scopuri energetice ar putea reduce o bună parte din consumul actual de petrol şi gaze naturale.
Pagina 79 din 84

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: