„Industriile verzi ce ar trebui implementate sunt industrii ce vor crea locuri de muncă, în timp ce industriile poluatoare sunt industrii care creează şomaj în ultima perioadă”

-         este de părere Remus Cernea, candidatul la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Verde -

Interviu realizat de Maria Constantin

Faci parte din Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni, a patra forţă politică din Parlamentul European. În cât timp crezii că se va ajunge şi în România să se acorde importanţa cuvenită domeniului de protecţie a mediului?

Dezbaterile privind mediul cresc de la an la an, iar protestele unor cetăţeni pe chestiuni de mediu devin din ce în ce mai vizibile. Aşadar, sunt optimist în ceea ce priveşte reacţia oamenilor obişnuiţi şi a ONG-urilor de mediu. Optimismul meu este în suferinţă atunci când discutăm despre autorităţi. De multe ori suntem în situaţia în care autorităţile sunt complicii unor abuzuri asupra mediului. Fie că este vorba de masacrul asupra pădurilor, România şi-a diminuat în ultimii ani ariile împădurite scăzând la sub-media în ceea ce priveşte ariile împădurite pe cap de locuitor, ceea ce este extrem de îngrijorător, iar acest lucru se petrece cu deplinul consimţământ al autorităţilor care nu fac nimic în acest sens.

De câtă susţinere te bucuri în ceea ce priveşte mediul/problemele legate de mediu?

De câte ori am încercat să-mi promovez ideile am avut întotdeauna un feedback foarte bun şi întotdeauna mulţi tineri au decis să mă sprijine într-un fel sau altul. Aceşti tineri fac parte din zona dinamică a ţării, din zona educată,  din zona de oameni care se implică, care nu sunt indiferenţi. Aşadar, susţinerea pentru ideile pe care le promovez este în creştere şi într-un ritm foarte bun.

O consecinţă a acestei campanii electorale la care am participat este că din întreaga ţară primesc foarte multe semnale, oameni care vor să intre în partidul verde, oameni care vor să se implice, oameni care vor să fie voluntari şi aşa mai departe.

În ciuda contextului extrem de dificil cred totuşi că se poate construi o mişcare civică şi politică despre care putem să spunem că este una curată şi care este într-adevar preocupată de promovarea unor valori şi nu de urmărirea unor interese materiale sau personale.

Cum iţi explici faptul că principalii tăi susţinători sunt tinerii?

În primul rând ei sunt primii la care pot să ajung pentru că m-am confruntat cu un blocaj mediatic. În contextul în care posturile publice au ignorat candidatura mea şi ideile pe care le-am promovat în spaţiul public, singura mea cale de promovare a rămas internetul, iar internetul este locul unde prin excelenţă predomină foarte mulţi tineri.

Ce mijloace media foloseşti pentru aţi promova convingerile?

Întotdeauna trimit comunicate către întreaga presă. În ultima perioadă, pe masură ce de-a lungul campaniei electorale am arătat că lucrurile pe care le spun au o consistenţă vizibilă pentru oricine şi că lucrurile pe care le spun denotă seriozitate, interesul media a crescut şi primesc solicitări de la diferite posturi de radio şi televiziune care imi cer părerea despre anumite teme.

Ai fost cel mai tânăr candidat la Preşedinţia României anul acesta. Ai o activitate bogată şi uneori controversată în spate. Care sunt cele mai importante realizǎri ale omului Remus Cernea?

Am o experienţă de 12 ani de activism civic, perioadă în care am promovat lucruri foarte puţin vizibile în România. Spre exemplu pe zona culturală am realizat primele enciclopedii media din România, consacrate unor clasici ai literaturii române precum Caragiale, Stănescu sau Creangă. Am început în 2000 şi atunci am lansat prima carte electronică din România, am lansat foarte mulţi tineri care între timp au devenit valori ale culturii româneşti, precum Cristi Mungiu. Am promovat mulţi tineri şi am încercat să arăt că în România e posibil să promovezi şi valori şi că în această avalanşă de pseudo-valori sau de non-valori e posibil să găseşti şi insule de creativitate care să facă într-adevar lucruri care vor rămâne peste timp.

În acelaşi timp m-am implicat în foarte multe acţiuni civice şi probabil menţionarea cuvântului controversat are în vedere mai ales campaniile mele civice care într-adevar au generat dezbateri în societate, dezbateri care au forţat pe foarte mulţi oameni să aibă o opinie uneori vehement pro sau contra a ceea ce făceam. Am abordat teme delicate precum libertatea de gândire, conştiinţă şi religie şi separarea Statului de Biserică. În ţările cu o democraţie consolidată acest principiu al separării dintre Stat şi Biserică este asumat de mult timp. Americanii l-au introdus în Constituţia americană în 1971,  francezii au legea laicităţii din 1905. Din păcate, în România acest principiu al separării dintre Stat şi Biserică nu este respectat.

Ai afirmat că viziunea ta asupra vieţii este „undeva între luciditatea lui Cioran, între voinţa de a face şi de a schimba a lui Nietzsche şi mitul lui Sisif al lui Albert Camus”. Ne poţi detalia acest lucru?

Am întâlnit de-a lungul vremii 3 tipuri de obiecţii destul de importante faţă de o muncă făcută de un om ca mine. O obiecţie ar fi că aş părea un fel de Don Quijote, o altă obiecţie ar fi aceea că filozofia de fapt îi ţine cumva captivi pe cei captaţi de filozofie într-o lume a ideilor cu foarte multe ancore faţă de realitatea concretă, iar o altă obiecţie a fost aceea că lupta ar fi fost până la urmă o luptă în zadar.

Faţă de aceste 3 tipuri de obiecţii o să formulez contra argumente care ţin tocmai de aceste 3 viziuni, Cioran, Nietzsche şi Albert Camus.

Pentru a te implica în ceva în viaţă trebuie să ai un fel de iluzie care să te pună în mişcare. Ei bine, cărţile lui Cioran sunt cărţi care distrug iluziile pe care le avem. De aceea Cioran m-a influenţat foarte mult şi opera lui înseamnă foarte mult pentru mine tocmai pentru că am văzut această forţă fantastică de a distruge idoli, de a distruge iluzii.               A doua temă, cea legată de Nietzsche, este importantă pentru că acesta la rândul lui demolează 2500 de ani de filozofie, se luptă cu toţi titanii filozofiei, încearcă să-i demoleze şi cred că şi reuşeşte în bună măsură, dar în acelaşi timp construieşte ceva. S-a vorbit mult despre Nietzsche ca fiind nihilist. Nietzsche nu este nihilist. El critică nihilismul. Atunci când distrugi ceva şi nu construieşti nimic atunci esti nihilist, dar atunci când distrugi ceva şi ai forţa intelectuală, sau forţa de acţiune să construieşti ceva la rândul tău nu esti nihilist, e o interpretare greşită.

A treia obiecţie este aceea a luptei în zadar şi acum ajungem la Albert Camus. Mitul lui Sisisf este un reper cultural al ideii că munca este în zadar. Eu aş spune că Sisif işi acceptă destinul, având îndrăzneala de a schimba o ordine ce părea implacabilă şi din punctul meu de vedere există un sens şi o măreţie în această acceptare a acestui destin.

Viziunea mea asupra vieţii şi asupra a ceea ce fac este un balans între aceste trei abordări: luciditatea, voinţa de a face şi de a schimba lucrurile şi asumarea unui efort care numai pentru un ochi superficial este lipsit de sens.

La nivel european se pune foarte mult accent pe ideea de dezvoltare durabilă şi echilibrarea factorilor de mediu şi industriali. În ce măsură acest concept se aplică la noi în ţară?

În România nici industria nici agricultura nu servesc acestui deziderat de a construi o economie durabilă, adică o economie care să aducă prosperitate, care să aducă locuri de muncă, dar fără a sacrifica mediul, fără a sacrifica resursele limitate de care dispune. Asta înseamnă o economie durabilă, înseamnă să construieşti o economie şi o agricultură în aşa fel încât managementul resurselor să fie unul raţional şi unul care să nu le sacrifice pe acestea, ci dimpotrivă, să preserve natura, să preserve mediul.

Este un lucru interesant că industriile verzi care ar trebui implementate inclusiv în România sunt industrii care vor crea locuri de muncă, în timp ce industriile poluatoare inclusiv în România sunt industrii care creează şomaj în ultima perioadă.

De aceea, efortul meu şi al colegilor mei de la Partidul Verde este de a construi şi în România un partid verde puternic pentru că în ţările vest-europene, care deja au în spate decenii de măsuri pe direcţia dezvoltării unei economii durabile, a unei industrii verzi şi a unor măsuri de depoluare eficiente, toate aceste ţări au partide verzi puternice, în timp ce în estul Europei partidele verzi sunt la început, sunt încă slabe, sunt încă în creştere. De aceea sper că în următorii ani acest partid verde din România să devină o voce puternică şi distinctă în măsură să implementeze o serie de măsuri necesare pentru aşa ceva.

În 2005 ai participat la un miting pentru campania Salvaţi Parcul Tăbăcăriei din Constanţa, împotriva construirii unui mall şi a unei catedrale. Cum apreciezi semnificaţia acestei acţiuni raportată la situaţia actuală când în parc există un mall?

Unele dintre acţiunile mele civice au vizat şi mediul. Două dintre ele sunt menţionate şi în acest interviu. Am avut acea campanie pentru salvarea parcului Carol în 2004-2005. Campania este jumătate campanie de mediu, jumătate campanie pentru acest principiu al separării dintre Stat şi Biserică. Întâmplarea a făcut ca cele 2 teme să fie prinse într-o singură campanie, într-o singură acţiune şi am câştigat procesul şi la Curtea de Apel şi la Curtea Supremă, a fost un proces absolut superb.

Referitor la acţiunea din Constanţa, am susţinut câteva organizaţii locale care s-au luptat pentru salvarea parcului Tăbăcăriei. Acesta este cel mai mare din Constanţa şi este  ameninţat de 2 construcţii mari care practic i-ar reduce cu 70% dimensiunile. Acest mall şi o catedrală de mari dimeniuni. Mall-ul a fost trântit peste o parte a parcului Tăbăcăriei, zonă care era realizată cu fonduri europene. UE a cheltuit 100 de mii de euro pentru ca acolo să fie amenajat un trenuleţ şi o arie de divertisment pentru copii, în zona ariei Tăbăcăriei. Ei bine, acea zonă a fost distrusă pentru a se ridica un mall, dar să sperăm că nu se va face catedrala, să sperăm că măcar acea parte a parcului va fi salvată.

Care este relaţia ta cu ONG-urile de mediu?

Am avut colaborări foarte bune, cât timp am lucrat şi am activat în mediul civic.  Am colaborat cu ONG-urile de mediu atunci când a fost campania pentru salvarea parcului Carol. Una dintre aceste organizaţii este Ecocivica - o organizaţie care în 2004 a au luptat pentru parcul Carol, au câştigat şi ei nişte procese. Am o relaţie bună cu multe ONG-uri cum ar fi Terra Milleniul III şi altele.

Partidul verde din care faci parte a organizat un marş prin care s-a dorit transmiterea unui mesaj privind încălzirea globală şi nivelul ridicat de CO₂. Cum s-a desfăşurat această acţiune şi în ce măsură şi-a atins scopul?

A fost o acţiune reuşită în ciuda vântului, a frigului şi a primei ninsori din Bucureşti. Într-adevăr am răspuns chemării verzilor europeni care au organizat în foarte multe capitale Europe astfel de acţiuni de susţinere a unui nou tratat la Copenhaga, care să-l înlocuiască pe cel de la Kyoto ca un nou tratat energic şi eficient.

La acţiunea noastră au participat câteva zeci de persoane şi a avut loc în faţa Guvernului, lăsând la secretariatul Guvernului o scrisoare deschisă. Am făcut apoi  un marş până la universitate.

Cât de diferite sunt acţiunile legate de Copenhaga întreprinse în România faţă de cele din alte state?

Sigur că la Copenhaga au fost zeci de mii de oameni în stradă şi este şi firesc pentru că acolo este centrul. Dar chiar dacă sunt 100 de oameni sau 10 mii de oameni sau un om, dacă acei oameni care ies în stradă au într-adevăr o idee nobilă şi reuşesc să o promoveze este extraordinar.

În orice caz,  este important că acţiunea a avut loc şi că Bucureştiul a fost trecut pe lista capitalelor care au organizat astfel de manifestări.

Care consideri că sunt principalele mijloace ce ar trebui aplicate în România în vederea scăderii nivelului de CO₂ şi în ceea ce priveşte stoparea încălzirii globale?

Pădurile contează foarte mult. Văzusem o statistică că numai ariile protejate din întreaga lume reţin 15% din cantitatea de carbon la nivel planetar. În România defrişările masive reduc practic aceşti „plămâni”.

Pe lângă chestiunea pădurilor ar trebui ca România să stimuleze implementarea unor surse regenarabile de energie. Una este să produci energie arzând combustibili fosili, care generează la rândul lor CO₂ în atmosferă şi alta este să utilizăm energie eoliană, panouri solare, hidrocentrale.

Din punctul tău de vedere, care ar trebui să fie priorităţile politicii de mediu ale României?

Stoparea abuzurilor şi implementarea unei legislaţii de mediu într-adevăr serioasă şi adusă la standardele europene. Legislaţia noastră de mediu încă schioapătă din multe puncte de vedere. Pe lângă legislaţie este nevoie de măsuri active de depoluare, măsuri care ţin atât de guvern cât şi de iniţiative civice sau de iniţiative locale. Spre exemplu am fost entuziasmat să văd acea acţiune a estonienilor “Let’s Do It!” care într-o singură zi, prin implicarea a mii de oameni, organizaţii non guvernamentale, politicieni, oameni obisnuiţi s-a reuşit strângerea unei cantităţi imense de gunoaie din întreaga ţară şi se va încerca şi în România aşa ceva. Eu voi susţine cu toate puterile mele o astfel de iniţiativă.

Numeşte-ne trei personalităţi publice care le consideri cǎ ar fi nişte buni consilieri ai unui preşedinte „verde”.

Eu am lucrat acum cu un consilier extraordinar în această campanie electorală - Anton Yomomoc, doctor în sociologie şi profesor la facultatea de Jurnalism. O altă personalitate publică pe care aş menţiona-o este domnul Cristian Lascu, un om extraordinar, un speolog extraordinar cu foarte multe contribuţii apreciate. Aş fi fericit să pot lucra cândva cu un economist care mi se pare foarte bun şi anume Domnul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Publicată.

Cred că economiştii împreună cu ecologiştii sunt acea forţă sau ar trebui să reprezinte o componentă importantă în privinţa schimbării de atitudine din România. Cred că economişti buni cu ecologişti buni, cu oameni care au o viziune într-adevăr verde pot lucra împreună foarte bine pentru a da o şansă României şi mediului în general.

Care sunt principalele proiecte de mediu ale ecologistului Remus Cernea pentru anul 2010?

Să construiesc partidul verde. Într-un an de zile trebuie să-l aduc să aibă filiale funcţionale în 60-70% din localităţile din România. Trebuie să devenim o voce puternică şi distinctă în România şi sunt premise foarte bune pentru a reuşi acest lucru. Vom arăta că suntem o alternativă ce merită să crească în România şi să găsească o susţinere cât mai largă.